marți, 26 aprilie 2016

Dialoguri cu parlamentarii, pe tema noului Proiect al Legii sindicatelor

Buna ziua domnule Radu Aldea,
Va multumim pentru sinteza transmisa!

Atentionam insa  pe toti parlamentarii ca acest proiect (pe care il prezentam, din nou, in atas) a fost elaborat de 12 federatii sindicale, sindicate si ONG-uri aliate in cadrul CNSC, cu sprijinul juristilor Fundatiei Romane pentru Democratie prin Drept, afiliate Comisiei de la Venetia, si ca reprezinta o adaptare a vechii Legi 54 a sindicatelor, la legislatia europeana in domeniu. Conform recomandarilor Consiliului Europei, inca din 2003, exista sindicate in cadrul fortelor armate si de politie active din toate statele membre UE, mai putin Romania unde Armata si Politia functioneaza si azi dupa statute vechi de 20 de ani. Regretam ca nu am putut participa la discutii si ca au fost prezente persoane reprezentand ramasitele miscarii sindicale din Romania si care concep sindicatul exclusiv ca sindicat de fabrica, in maniera sec XIX, in conditiile in care noi nu mai avem nici fabrici, nici muncitori, nici sindicate, doar centrale sindicale peste asociatii de functionari publici.

Acest proiect a fost transmis tuturor deputatilor si senatorilor, indiferent de culoare politica. Multi si-au manifestat interesul si intentia de sustinere, intelegand ca Legea dialogului social a lui Basescu desfiinteaza practic si sindicatele si patronatele.
Speram ca, dupa un inceput dificil, acest proiect sa conduca la adoptarea unei Legi a sindicatelor in Romania, conform cerintelor mileniului III si statutului nostru de tara europeana.
Atasam:
  1. Proiectul noii Legi a sindicatelor
  2. Sinteza lucrarilor Comisiei pentru munca, familie si protectie sociala din 05.04.2016.

Cu stima si multumiri,
p Consiliul National al Societatii Civile,
Prof. (r) dr. Mircea Dogaru

-----------------------------------------------------------------------------------------------

Legea sindicatelor
-Proiect -

   CAP. I -  Dispoziţii generale

    ART. 1- (1) In conformitate cu prevederile art. 9, 40, 41 si 45 din Constitutia Romaniei si a Recomandarii Consiliului Europei nr. 1572/2002, sindicatele, denumite în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite în scopul apărării drepturilor si libertatilor  prevăzute în legislaţia europeana si naţionala, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, in primul rand a dreptului la munca si a drepturilor conexe, dar și promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale categoriilor socio-profesionale pe care le reprezinta.
    (2) Organizaţiile sindicale se pot constitui pe criterii profesionale, economice sau sociale si  sunt independente fata de autorităţile publice, de partidele politice şi de patronate.  
    ART. 2 - (1) Persoanele apte de munca, încadrate sau nu, au dreptul sa constituie organizaţii sindicale şi sa adere la acestea. Persoanele disponibilizate, pensionate anticipat sau nu sub limita de vârstă de 65 de ani, cele care exercita potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare sau care cauta un loc de munca au dreptul, fără nici o ingradire sau autorizare prealabilă, să constituie sau să adere la o organizaţie sindicala.
    (2) Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramură, profesiune sau gen de activitate, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi.
    (3) Nici o persoana nu poate fi constransa sa facă sau sa nu facă parte, sa se retragă sau nu dintr-o organizaţie sindicala.
    (4) O persoana poate face parte în acelaşi timp numai dintr-o singura organizaţie sindicala.
    ART. 3 - Salariaţii minori, de la împlinirea vârstei de 16 ani, pot fi membri ai unei organizaţii sindicale, fără a fi necesară încuviinţarea prealabilă a reprezentanţilor lor legali.
    ART. 4 – (1) Persoanele care deţin funcţii de conducere, funcţii de demnitate publica, conform legii, magistraţii, personalul militar din Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, precum şi din unităţile aflate în subordinea acestora nu pot constitui organizaţii sindicale.
 (2) Sindicatele constituite in cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului Apararii Nationale nu pot interfera sub nicio forma in actul de comanda. Ele vor promova si sustine drepturile personalului referitoare la dotare, echipare, hranire, cazare, asigurare medicala, recuperare dupa efort, salarizare.
(3) In sindicatele constituite in unitatile militare sau în sindicatele cadrelor militare în rezervă se pot inscrie cu drepturi depline si urmasii militarilor decedati pe timpul indeplinirii misiunilor.
(4) Comandantii structurilor unde s-au constituit sindicate ale cadrelor militare în activitate sau ale personalului civil au obligatia de a pune la dispozitia acestora un spatiu corespunzator unde sa-si desfasoare activitatea in afara orelor de program.
   
CAP. II - Constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale

    SECŢIUNEA 1 -  Statutele organizaţiilor sindicale

ART. 5 - Constituirea, organizarea, funcţionarea, reorganizarea şi încetarea activităţii unei organizaţii sindicale se reglementează prin statutul adoptat de membrii săi, cu respectarea prezentei legi. In absenta unor prevederi statutare exprese cu privire la reorganizarea şi încetarea activităţii organizaţiei sindicale se vor aplica dispoziţiile de drept comun privind încetarea persoanelor juridice.
    ART. 6 - (1) Statutele organizaţiilor sindicale cuprind prevederi cel puţin cu privire la:
    a) scopul constituirii, denumirea şi sediul organizaţiei sindicale;
    b) modul în care se dobândeşte şi încetează calitatea de membru al organizaţiei sindicale;
    c) drepturile şi îndatoririle membrilor;
    d) modul de stabilire şi încasare a cotizatiei;
    e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere şi de revocare, durata mandatelor şi atribuţiile lor;
    f) condiţiile şi normele de deliberare pentru modificarea statutului şi de adoptare a hotărârilor;
    g) mărimea şi compunerea patrimoniului iniţial;
    h) divizarea, comasarea sau dizolvarea organizaţiei sindicale, transmiterea ori, după caz, lichidarea patrimoniului, cu specificarea ca bunurile date în folosinţa de către stat vor fi restituite acestuia.
    (2) Statutele nu pot sa conţină prevederi contrare Constituţiei şi legilor.
    ART. 7 - (1) Organizaţiile sindicale au dreptul de a-si elabora reglementări proprii, de a-si alege liber reprezentanţii, de a-si organiza gestiunea şi activitatea şi de a-si formula programe proprii de acţiune, cu respectarea legii.
    (2) Este interzisă autorităţilor publice şi patronatelor orice intervenţie de natura sa limiteze ori sa intrerupa exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1).

    SECŢIUNEA a 2-a: Conducerea organizaţiilor sindicale

    ART. 8 - Pot fi aleşi în organele de conducere membri ai organizaţiei sindicale care au capacitate de exerciţiu deplina, nu executa pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesiune de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii si nu detin functii de conducere in partide politice, parlament, guvern sau in administratia publica.
    ART. 9 - Membrilor organelor de conducere alese ale organizaţiilor sindicale li se asigura protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor.
    ART. 10 - (1) In timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, in situatia in care sunt incadrati in munca, nu li se poate modifica sau desface contractul individual de munca pentru motive neimputabile lor, pe care legea le lasa la aprecierea celui care angajează, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale.
    (2) Sunt interzise modificarea si/sau desfacerea contractelor individuale de munca, atât ale reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cat şi ale membrilor acestora, din initiativa angajatorului, pentru motive care privesc activitatea sindicala.
    (3) Sunt exceptaţi de la aplicarea prevederilor alin. (1) cei care au fost revocaţi din funcţiile sindicale de conducere deţinute pentru încălcarea prevederilor statutare sau legale.
    (4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplica în mod corespunzător şi raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici.
    ART. 11- (1) Pe perioada în care persoana aleasă în organul de conducere este salarizata de organizaţia sindicala contractul sau individual de munca sau, după caz, raportul de serviciu se suspenda, iar aceasta îşi păstrează funcţia şi locul de munca avute anterior, precum şi vechimea în munca, respectiv în specialitate sau în funcţia publica deţinuta, în condiţiile legii. Pe postul acesteia poate fi incadrata o alta persoana numai cu contract individual de munca pe durata determinata.
    (2) La revenirea în postul avut anterior persoanei aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) i se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic decât cel ce putea fi obţinut în condiţii de continuitate în acel post.
    ART. 12 - Prin contractele colective de munca sau, după caz, prin acorduri privind raporturile de serviciu se pot stabili, în condiţiile legii, şi alte măsuri de protecţie în afară celor prevăzute la art. 10 alin. (1), (2) şi (4) şi la art. 11, pentru cei aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.
    ART. 13 - Organul de conducere al organizaţiei sindicale are obligaţia de a tine o evidenta a numărului de membri, a încasărilor şi cheltuielilor de orice fel.

   


SECŢIUNEA a 3-a:  Dobândirea personalităţii juridice

    ART. 14- (1) Pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţia sindicala, împuternicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului, prevăzut în procesul-verbal de constituire, trebuie sa depună o cerere de înscriere la judecătoria în a carei raza teritorială îşi are sediul aceasta.
    (2) La cererea de înscriere a organizaţiei sindicale se anexează originalul şi câte doua copii certificate de reprezentantul legal de pe următoarele acte:
    a) procesul-verbal de constituire a organizaţiei sindicale, semnat de cel puţin 15 membri fondatori;
    b) statutul organizaţiei sindicale;
    c) lista membrilor din organul de conducere al organizaţiei sindicale, cu menţionarea numelui, prenumelui, codului numeric personal, profesiunii şi domiciliului;
    d) procura autentică a împuternicitului special, data prin procesul-verbal de constituire prevăzut la lit. a).
    ART. 15 - (1) Judecătoria competenta, potrivit art. 14 alin. (1), la primirea cererii de înscriere este obligată ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acesteia, sa examineze:
    a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 14 alin. (2);
    b) dacă actul constitutiv şi statutul organizaţiei sindicale sunt conforme prevederilor legale în vigoare.
    (2) In cazul în care constata ca cerinţele legale pentru constituirea organizaţiei sindicale nu sunt îndeplinite, preşedintele completului de judecata îl citeaza în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 14 alin. (1), căruia îl solicita, în scris, remedierea neregularităţilor constatate, în termen de cel mult 7 zile.
    (3) In cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanta va proceda la soluţionarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei sindicale.
    (4) Instanta pronunţa o hotărâre motivată de admitere sau de respingere a cererii.
    (5) Hotărârea judecătoriei se comunica semnatarului cererii de înscriere, în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare.
    ART. 16 - (1) Hotărârea judecătoriei este supusă numai recursului.
    (2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de recurs curge de la pronunţare.
    (3) Recursul se judeca cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei sindicale, în termen de 45 de zile. Instanta de recurs redactează decizia şi restituie dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunţare.
    ART. 17 - (1) Judecătoria este obligată sa ţină un registru special, în care se înscriu: denumirea şi sediul organizaţiei sindicale, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.
    (2) Înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de judecătorie.
    ART. 18 -  Organizaţia sindicala dobândeşte personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) a hotărârii juecatoresti definitive de admitere a cererii.
    ART. 19 - Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care judecătoria certifica înscrierea, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse se restituie organizaţiei sindicale, iar al doilea exemplar al tututor actelor prevăzute la art. 14 alin. (2), în copii certificate de împuternicitul special şi vizate de judecătorie, se va păstra în arhiva acesteia.
    ART. 20 - (1) Organizaţia sindicala este obligată sa aducă la cunoştinţa judecătoriei unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de conducere.
    (2) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 14-19.
    (3) Judecătoria este obligată sa menţioneze în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale.
   
SECŢIUNEA a 4-a: Reprezentativitatea organizaţiilor sindicale

ART. 21 - (1) Sunt representative organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulative următoarele condiţii:
(A) La nivel naţional:
a)      au statut legal de sindicat, uniune, federaţie sau confederaţie;
b)      au independenţă organizatorică şi patrimonială;
c)      au în componenţă structuri proprii în cel puţin jumătate din numărultotal al judeţelor inclusiv municipiul Bucureşti.
(B)  La nivel de sector de activitate
a)      au statut legal de sindicat, federaţie sindicală sau este o alianţă de federaţii sindicale;
b)      au independenţă organizatorică şi patrimonială;
c)      organizaţiile sindicale membre cumulează un număr  de membri cel puţin egal cu 10% din efectivul angajaţilor din sectorul respectiv.
(C)  La nivel de grup de unităţi
a)      au statut legal de federaţie sindicală, uniune sindicală sau este o alianţă de federaţii sindicale;
b)      au independenţă organizatorică şi patrimonială;
c)      numărul membrilor sindicatelor componente este cel puţin egal cu 20% din efectivul angajaţilor din grupul respectiv.
D) La nivel de unitate
a)   au statut legal de sindicat;
b)      au independenţă organizatorică şi patrimonială;
c)      numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin cu 51% din numărul angajaţilor unităţii.
(2) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate a organizaţiilor sindicale la nivel naţional, de sector şi de grup de unităţi se constată la cererea confederaţiilor, federaţiilor, uniunilor şi alianţelor de către secţia/completul specializat în soluţionarea conflictelor de muncă din cadrul Tribunalului Bucureşti.
(3) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate la nivel de unitate se constată numai pentru sindicate, la cererea sindicatelor care prin numărul de membri pe care îi are reprezintă cel puţin 20% din numărul angajaţilor unităţii, de către secţia/completul specializat în soluţionarea conflictelor de muncă din cadrul tribunalului în a căror rază de competenţă îşi au sediul acestea.
     ART. 22 Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate se face astfel:
(1)   La nivel naţional:
(a)     copie de pe hotărârea  judecătorească definitivă de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat, uniune, federaţie sau confederaţie şi de pe ultima hotărâre judecătorescă de modificare a Statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere;
(b)   copie de pe certificatul de înregistrare fiscală;
(c)    situaţia cumulativă semnată de reprezentanzul legal al uniunii, federaţiei sau confederaţiei cuprinzând lista sindicatelor sau federaţiilor componente şi numărul total de membri; aceasta are la bază declaraţiile federaţiilor membre;
(d)   copii de pe hotărârile judecătoreşti  definitive de constatare a reprezentativităţii  sindicatelor sau federaţiilor membre în număr de cel puţin 15%  din totalul sectoarelor de activitate;
(e)    copii de pe hotărârile de înfiinţare a structurilor judeţene proprii, adoptate conform statutului organizaţiei;
(f)    lista sectoarelor de activitate, în care confederaţia are sindicate membre, precum şi numărul de angajaţi din economia naţională conform datelor oficiale comunicate de Institutul Naţional de Statistică;
(g)   dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a unei copii a dosarului  de repreztativitate.
(2)   La nivel de sector de activitate şi la nivel de grup de unităţii
(a)    copie de pe hotărârea  judecătorească definitivă de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat, uniune sau federaţie şi de pe ultima hotărâre judecătorescă de modificare a Statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere, după caz;
(b)   situaţia cumulativă semnată de reprezentanzul legal al federaţiei, cuprinzând lista sindicatelor componente şi numărul total de membri; aceasta are la bază declaraţiile sindicatelor membre;
(c)    copie de pe certificatul de înregistrare fiscală;
(d)   numărul de angajaţi din sectorul de activitate conform datelor oficiale comunicate de Institutul Naţional de Statistică. Pentru grupul de unităţi,  numărul de angajaţi ai unităţilor care constituie grupul de unităţi se dovedeşte cu adeverinţele eliberate de Inspecţia Muncii pe baza informaţiilor extrase din baza de date organizată la nivelul Inspecţiei Muncii cu registrele generale de evidenţă asaleriaţilor depuse de angajatori. Eliberarea certificatului în acest scop se face gratuit;
(e)    dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate.
(3)   La nivel de unitate
(a)      copie de pe hotărârea  judecătorească definitivă de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi de pe ultima hotărâre judecătorescă de modificare a Statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere;
(b)     copie de pe certificatul de înregistrare fiscală;
(c)      document certificat de reprezentant legal al sindicatului privind numărul totalde membri;
(f)    adeverinţă eliberată de unitate sau certificate eliberat de Inspecţia Muncii, privind numărul de angajaţi din unitate, pe baza informaţiilor extrase din baza de date organizată la nivelul Inspecţiei Muncii cu registrele generale de evidenţă asaleriaţilor depuse de angajatori. Eliberarea certificatului în acest scop se face gratuit;
(2)  O copie a dosrului menţionat şla alin.(1) va fi postată pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea dosrului

    SECŢIUNEA a 4-a: Patrimoniul organizaţiei sindicale

    ART. 23 - Bunurile mobile şi imobile din patrimoniul organizaţiilor sindicale pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, fără a putea fi împărţite între aceştia.
    ART. 24 - (1) Organizaţia sindicala poate dobândi, în condiţiile prevăzute de lege, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, orice fel de bunuri mobile şi imobile necesare realizării scopului pentru care este înfiinţată.
    (2) Unităţile în care sunt constituite organizaţii sindicale care au dobândit reprezentativitatea, în condiţiile legii, sunt obligate sa pună, cu titlu gratuit, la dispoziţia organizaţiilor sindicale, spaţiile corespunzătoare funcţionarii acestora şi sa asigure dotările necesare desfăşurării activităţii prevăzute de lege.
    (3) Pentru construirea de sedii proprii confederatiile şi federaţiile sindicale reprezentative pot primi, în condiţiile prevăzute de lege, în concesiune sau cu chirie, terenuri din proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. Închirierea sau concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea competenta.
    ART. 25 - Bunurile mobile şi imobile dobândite de către o organizaţie sindicala în condiţiile prevăzute de lege, necesare întrunirilor acesteia, bibliotecii sau cursurilor de pregătire şi perfecţionare a membrilor organizaţiilor sindicale, nu pot fi urmărite, cu excepţia celor necesare pentru plata datoriilor către stat.
    ART. 26 - Cotizaţia plătită de membrii organizaţiei sindicale, în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, este deductibilă din baza de calcul a impozitului pe venit.
    ART. 27 - (1) Organizaţia sindicala poate, în condiţiile prevăzute de statut:
    a) sa sprijine material si juridic membrii săi în exercitarea profesiunii sau pentru gasirea unui loc de munca in conformitate cu nivelul de pregatire si experienta profesionala dobandit, pe teritoriul national sau al statelor membre ale Uniunii Europene
    b) sa constituie case de ajutor reciproc proprii;
    c) sa editeze şi sa tipareasca publicaţii proprii, în vederea creşterii nivelului de cunoaştere al membrilor săi şi pentru apărarea intereselor acestora;
    d) sa înfiinţeze şi sa administreze, în condiţiile legii, în interesul membrilor săi, unităţi de cultura, învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii profesionale si sindicale, unităţi economico-sociale, comerciale;
    e) sa constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi;
    f) sa organizeze şi sa sprijine material şi financiar activitatea sportiva în asociaţii şi în cluburi sportive, precum şi activităţi cultural-artistice.
    (2) In vederea realizării activităţilor prevăzute la alin. (1), sindicatele au dreptul, în condiţiile legii, la obţinerea de credite.
    ART. 28 - (1) Controlul activităţii financiare proprii a organizaţiilor sindicale, precum şi a unităţilor economico-sociale ale acestora se realizează prin comisia de cenzori care funcţionează potrivit statutului.
    (2) Controlul asupra activităţii economico-financiare desfăşurate de organizaţiile sindicale, precum şi asupra stabilirii şi virarii obligaţiilor fata de bugetul de stat se realizează de către organele administraţiei de stat competente, potrivit legii.

    SECŢIUNEA a 6-a: Atribuţiile organizaţiilor sindicale
    ART. 29 - In vederea realizării scopului pentru care sunt constituite, organizaţiile sindicale au dreptul sa folosească mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de soluţionare a litigiilor prin mediere, arbitraj sau conciliere, petiţia, protestul, mitingul, demonstratia şi greva, potrivit statutelor proprii şi în condiţiile prevăzute de lege.
    ART. 30 - (1) Organizaţiile sindicale apara în românia ţi în ţărille member ale Uniunii Europene drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia europeana si nationala a muncii, statutele funcţionarilor publici, dreptul la muncă, contractele colective de munca şi contractele individuale de munca, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în fata instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
    (2) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauza. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicala dacă cel în cauza se opune sau renunţa la judecata;
    (3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă.

    ART. 31 - Organizaţiile sindicale pot adresa autorităţilor publice competente, potrivit art. 73 din Constituţie, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical.
    ART. 32 - (1) Angajatorii au obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai organizaţiilor sindicale reprezentative sa participe în consiliile de administraţie la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.
    (2) In scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale sau sportive ale membrilor, organizaţiile sindicale reprezentative vor primi de la angajatori sau de la organizaţiile acestora informaţiile necesare pentru negocierea contractelor colectivesi/sau individuale de munca ori, după caz, pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în condiţiile legii, precum şi cele privind constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de munca, protecţiei muncii şi utilităţilor sociale, asigurărilor şi protecţiei sociale.
    (3) Hotărârile consiliului de administraţie sau ale altor organe asimilate acestora, privitoare la probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv, vor fi comunicate în scris organizaţiilor sindicale, în termen de 48 de ore de la data desfăşurării şedinţei.
    ART. 33 - Organizaţiile sindicale constituite prin asociere, potrivit art. 41 alin. (2) şi (3), la cererea organizaţiilor sindicale din compunerea lor, deleaga reprezentanţi care sa trateze cu conducerile administrative ale unităţilor sa le asiste sau sa le reprezinte interesele acestora în toate situaţiile.

    SECŢIUNEA a 7-a: Raporturile organizaţiilor sindicale cu membrii lor
    ART. 34 - Raporturile dintre organizaţiile sindicale şi membrii lor sunt reglementate prin prezenta lege şi prin statutele acestora.
    ART. 35 - (1) Membrii unei organizaţii sindicale au dreptul de a se retrage din organizaţia sindicala fără a avea obligaţia de a arata motivele.
    (2) Membrii care se retrag din organizaţia sindicala nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizaţie sau a sumelor ori bunurilor donate.
    ART. 36 - (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora pot fi salarizaţi din fondurile organizaţiei sindicale sau în conformitate cu prevederile contractului colectiv de munca.
    (2) In funcţiile de specialitate care necesita o calificare superioară pot fi angajaţi şi salariaţi ai altor unităţi, urmând ca aceştia sa îşi desfăşoare activitatea în afară programului de munca, precum şi pensionari.
    (3) Persoanele încadrate potrivit alin. (2) pot cumula, în condiţiile prevăzute de lege, salariul si, după caz, pensia cu veniturile obţinute din activitatea prestată la organizaţia sindicala.
    ART. 37 - (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cu exceptia celor din organizatiile sindicale constituite in structurile militare ale  Ministerului Afacerilor Interne si ale Ministerului Apararii Nationale,  care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activităţi sindicale, fără afectarea drepturilor salariale.
    (2) Numărul de zile cumulate pe an şi numărul celor care pot beneficia de acestea se stabilesc prin contractul colectiv si/sau individual de munca.

    CAP. III -  Reorganizarea şi dizolvarea organizaţiilor sindicale

    ART. 38 - Organizaţiile sindicale se pot dizolva prin hotărârea membrilor sau a delegaţilor acestora, adoptată conform statutelor proprii.
    ART. 39 - (1) In cazul dizolvării patrimoniul organizaţiei sindicale se împarte conform dispoziţiilor din statut sau, în lipsa unor astfel de prevederi, potrivit hotărârii adunării de dizolvare.
    (2) Dacă statutul nu prevede modul de distribuire a patrimoniului şi nici adunarea de dizolvare nu a luat o hotărâre în aceasta privinţa, tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, sesizat de oricare membru al organizaţiei sindicale, hotărăşte asupra distribuirii patrimoniului, atribuindu-l unei organizaţii din care face parte sindicatul sau, dacă nu face parte din nici o organizaţie, unei alte organizaţii sindicale cu specific asemănător.
    ART. 40 - (1) In termen de 5 zile de la dizolvare, conducătorii organizaţiei sindicale dizolvate sau lichidatorii patrimoniului sunt obligaţi sa ceara instanţei judecătoreşti competente, care a operat înscrierea ei în registrul special ca persoana juridică, sa facă menţiunea dizolvării organizaţiei sindicale.
    (2) După împlinirea termenului de 5 zile orice persoana interesată din rândul membrilor organizaţiei sindicale poate sa ceara instanţei judecătoreşti competente efectuarea menţiunii prevăzute la alin. (1).
    (3) Aceasta menţiune se va face pe pagina şi la locul unde s-a făcut înscrierea în registrul special.
    ART. 41 - Organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziţie ale autorităţilor administraţiei publice sau ale patronatelor.
    ART. 40 - In cazul reorganizării unei organizaţii sindicale, hotărârile asupra patrimoniului se iau de către organele de conducere ale acesteia, dacă statutul nu prevede altfel.

    CAP. IV - Forme de asociere a organizaţiilor sindicale

    ART. 43 - (1) Organizaţiile sindicale legal constituite la nivel naţional se pot asocia, dacă vor considera necesar după criteriul ramurii de activitate, al profesiunii, al interesului economic si social sau după criteriul teritorial, păstrându-şi reprezentativitatea.
    (2) Doua sau mai multe organizaţii sindicale constituite după criterial profesiuni ori sfera de interes se pot asocia în vederea constituirii unei uniuni sau unei federaţii sindicale.
    (3) Doua sau mai multe federaţii sindicale din ramuri de activitate, profesiuni ori sfere de interes economic si social diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederatii sindicale.
    (4) Uniunile sindicale, federaţiile sindicale şi confederatiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale.
    ART. 44 - (1) Uniunile, federaţiile şi confederatiile constituite prin asociere, potrivit art. 41 alin. (2) şi (3), dobândesc personalitate juridică potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
    (2) In vederea dobândirii personalităţii juridice, împuternicitul special al uniunii, federaţiei sau confederaţiei va depune la tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti în a cărui raza teritorială îşi are sediul o cerere pentru dobândirea personalităţii juridice, însoţită de următoarele acte:
    a) hotărârea de constituire a uniunii,  federaţiei sau confederaţiei;
    b) hotărârile organizaţiilor sindicale de a se asocia într-o uniune, federatie sau confederatie, semnate de reprezentanţii legali ai acestora;
    c) copii legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice, rămase definitive, ale organizaţiilor sindicale care se asociază;
    d) statutul uniunii, federaţiei sau confederaţiei constituite;
    e) lista membrilor din organul de conducere, conţinând numele, prenumele, codul numeric personal şi funcţia;
     f) in conditiile de mai sus, confederatiile, federatiile, uniunile si sindicatele pot constitui  şi o Uniune Generala sau Naţională a Sindicatelor din Romania.
    ART. 45 - (1) Tribunalul competent prevăzut la art. 44 alin. (2), după caz, este obligat ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, sa examineze:
    a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 44 alin. (2), după caz;
    b) dacă actul constitutiv şi statutul organizaţiilor sindicale sunt conforme prevederilor legale în vigoare.
    (2) In cazul în care constata ca cerinţele legale pentru constituirea organizaţiilor sindicale nu sunt îndeplinite, preşedintele completului de judecata îl citeaza în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 44 alin. (2), căruia ii solicita, în scris, remedierea, în termen de cel mult 7 zile, a neregularităţilor constatate.
    (3) In cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanta va proceda la soluţionarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special.
    (4) Instanta pronunţa o hotărâre motivată de admitere sau respingere a cererii.
    (5) Hotărârea tribunalului se comunica semnatarului cererii de înscriere în registrul special, în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare.
    ART. 46 - (1) Hotărârea tribunalului este supusă numai recursului.
    (2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de recurs curge de la pronunţare.
    (3) Recursul se judeca, cu citarea împuternicitului special, în termen de 45 de zile. Instanta de recurs redactează decizia şi restituie dosarul tribunalului, în termen de 5 zile de la pronunţare.
    ART. 47 - (1) Tribunalele sunt obligate sa ţină un registru special, în care vor consemna: denumirea şi sediul organizaţiilor sindicale constituite prin asociere, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.
    (2) Înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de tribunal.
    ART. 48 - Organizaţia sindicala constituită prin asociere dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de înscriere în registrul special.
    ART. 49 - Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care tribunalul certifica înscrierea, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse se restituie organizaţiei sindicale constituite prin asociere, iar al doilea exemplar al tuturor actelor prevăzute la art. 42 alin. (2) sau la art. 43, în copii certificate de împuternicitul special şi vizate de tribunal, se va păstra în arhiva acestuia.
    ART. 50 - (1) Organizaţia sindicala constituită prin asociere este obligată sa aducă la cunoştinţa tribunalului unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de conducere.
    (2) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile art. 42-48.
    (3) Instanta este obligată sa menţioneze în registrul special modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale.
    ART. 51 -  Organizaţiile sindicale se pot afilia la organizaţii similare internaţionale.

    CAP. V -    Sancţiuni

    ART. 52 - Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează astfel:
    a) încălcarea de către membrii aleşi în organul de conducere al organizaţiei sindicale a obligaţiei prevăzute la art. 38 alin. (1), cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei;
    b) încălcarea dispoziţiilor art. 30 alin. (1), cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei.
    ART. 53 - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul împuternicit de ministrul muncii şi solidarităţii sociale.
    (2) Contravenţiilor prevăzute la <LLNK 12001     2130 302  51 72>art. 52 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin <LLNK 12002   180 10 201   0 18>Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
    ART. 54 - (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 3.000 lei la 8.000 lei următoarele fapte:
    a) împiedicarea exerciţiului dreptului de libera organizare sau asociere sindicala, în scopurile şi în limitele prevăzute de prezenta lege;
    b) condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale;
    c) furnizarea de date neconforme cu realitatea la dobândirea personalităţii juridice a organizaţiei sindicale, precum şi în timpul fiintarii acesteia.
    (2) Acţiunea penală este pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedura penală, cu excepţia infracţiunii prevăzute la alin. (1) lit. c).

    CAP. VI -   Dispoziţii finale

    ART. 55 - Cererile şi actele de procedura ale organizaţiilor sindicale în fata instanţelor judecătoreşti sau actele de procedura întocmite pentru acestea sunt scutite de taxa de timbru.
    ART. 56 - In termen de 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, organizaţiile sindicale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi vor pune de acord statutele proprii cu prevederile acesteia.
    ART. 57 - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga <LLNK 11991    54 10 201   0 17>Legea nr. 62/2011 cu privire la dialogul social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din ……………………., cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

 PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,                     PREŞEDINTELE SENATULUI,
.............................................
Nota: Ultima redifuzare de catre CNSC a prezentului proiect, in format editabil, alaturi de sinteza Comisiei pentru munca, familie si protectie sociala din 05.04.2016, la data de: 26.05.2016

Comisia pentru muncĂ, FAMILIE

Şi protecŢie socialĂ

Nr. XXVII/5 aprilie.2016            




                                                SINTEZA
lucrărilor comisiei din data de 05.04.2016



          În data de 05.04.2016, orele 14.00, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială a avut înscrisă pe ordinea de zi o consultare cu reprezentanţii Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ai Ministerului Apărării Naţionale şi ai confederaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional pe marginea Propunerii legislative privind Legea sindicatelor (L127/2016), cu participarea iniţiatorului, domnul senator Ioan Ghişe.
          Discuţiile au fost conduse de domnul senator Alexandru-Petru Frătean, preşedintele Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială, asistat de domnul senator Alexandru Cordoş, membru al comisiei.
          La discuţii au participat ca invitaţi:
§  Domnul Serghei Mesaroş – Director, Direcţia Dialog Social din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice;
§  Doamna Adela Vîlcu – Şef secţie, Direcţia Management Resurse Umane din Ministerul Apărării Naţionale;
§  Domnul Bogdan Iuliu Hossu – preşedinte Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa”;
§  Domnul Cristian Mihai – vicepreşedinte Blocul Naţional Sindical;
§  Domnul Iacob Baciu – preşedinte Confederaţia Sindicală Democratică din România;
§  Domnul Sabin Rusu – secretar general al Confederaţiei Sindicale Democratice din România.

Domnul Alexandru Petru Frăteaan a deschis întâlnirea mulţumind tuturor participanţilor pentru prezenţă. De asemenea, a făcut câteva consideraţii cu privire la actualul cadru normativ care reglementează relaţiile sociale, cât şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea sindicatelor. Domnia sa a mai precizat că, în ultimii 26 de ani, lucrurile au evoluat foarte mult opinând, de asemenea, că „Legea dialogului social 62/2011 deşi nu este perfectă, este perfectibilă.”
Pentru început a dat cuvâtul domnului Ioan Ghişe, în calitate de iniţiator şi doamnei Adela Vîlcu – Şef secţie, Direcţia Management Resurse Umane din Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de reprezentant al Ministrului Apărării Naţionale, pentru a prezenta puncte de vedere, invitând, totodată, şi pe ceilalţi participanţi să intervină cu opinii şi precizări.

Domnul Ioan Ghişe a felicitat conducerea Comisiei pentru muncă din Senat pentru iniţierea acestei întâlniri în afara cadrului strict formal de dezbatere şi adoptare a propunerii legislative. De asemenea, a prezentat modul în care a intrat în posesie şi a depus iniţiativa legislativă, precizând că a primit acest text pe e-mail, alături de mai mulţi senatori, dar că doar domnia sa a făcut toate demersurile pentru înregistrarea ei la Biroul permanent. Dl Ghişe Ioan a mai menţionat că este convins că Propunerea legislativă privind Legea sindicatelor are multe lacune şi că se gândeşte chiar să o retragă dacă vorbitorii prezenţi vor concluziona că se impune acest lucru. Tot în acest context, a menţionat că domnia sa procedează des în această manieră, adică primeşte chiar şi de la persoane pe care nu le cunoşte propuneri de modificare a legilor mizând pe faptul câ în etapele succesive ale procesului legislativ (avizare, dezbatere în comisii, în plen etc) se regăsesc persoane cu multă pregătire şi experienţă care pot aprecia mai bine decât domnia sa asupra oportunitatăţii adoptării sau respingerii iniţiativelor. Este convins că şi în această situaţie lucrurile vor evolua pe această cale.

Doamna Adela Vîlcu a prezentat cadrul legal care reglementează posibilitatea ca diferite categorii de salariaţii ai ministerului Apărării Naţionale să poată adera la sindicate şi de asemenea, categoriile strict delimitate de lege care nu pot face parte din sindicate, menţionând astfel, prevederile Legii dialogului social 62/2011 şi Statutul cadrelor militare.

Domnul Serghei Mesaroş a precizat că punctul de vedere al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice asupra Propunerii legislative privind legea sindicatelor (L127/2016) este negativ, aceasta având, atât probleme de fond, cât şi de formă, printre care:
-         Aspecte de tehnică legislativă: propunerea legislativă preia din legea actuală, mai precis Legea dialogului social nr.62/2011, articole fără a le corela între ele. De asemenea, propunerea legislativă abrogă reglementări importante din legea actuală, creând un vid legislativ, dar şi disfuncţionalităţi în aplicarea legii.
-         Argumentele pe fond se referă, printre altele, la criteriile de acordare a reprezentativităţii, precum şi la faptul că, legislaţia actuală, în raport cu Propunerea legislativă privind legea sindicatelor, este mai favorabilă pentru partenerii sociali.

Domnul Iacob Baciu consideră că, deşi, este necesară modificarea Legii dialogului social nr.62/2011, aceasta are nevoie de îmbunătăţiri pentru a funcţiona la parametrii optimi, Propunerea legislativă privind dialogul social încalcă dreptul de liberă asociere, îngreunează activitatea sindicală şi relaţiile dintre sindicate şi patronate, în prezent stabile. Acesta a solicitat respingerea propunerii legislative pe considerentele amintite.

Domnul Bogdan Hossu a criticat actualele reglementări naţionale în domeniul dialogului social şi modalitatea în care au fost transpuse în legislaţie. În ceea ce priveşte propunerea legislativă, acesta a precizat că există o serie de probleme legate de respectarea principiilor consacrate de convenţiile internaţionale ratificate de România, astfel:
-         Se încalcă dispoziţiile Convenţiei nr.87/1948 privind libertatea sindicală şi apărarea dreptului sindical, prin introducerea posibilităţii de a constitui organizaţii sindicale de către persoanele neîncadrate în muncă, şomeri sau pensionari. În prezent, statutele organizaţiilor sindicale prevăd posibilitatea de a avea şi membrii asociaţi (şomeri, pensionari etc.);
-         se elimină „construcţia dialogului social” realizată de relaţia dintre angajator şi angajat;
-         afectarea condiţiilor de reprezentativitate a organizaţiilor sindicale, prin preluarea unor reglementări contestate de sindicate (întrunirea unui număr minim de membri de jumătate plus unu din numărul salariaţilor unităţii) şi certificate de Biroul Internaţional al Muncii.
În încheiere, dl. Bogdan Hossu a solicitat respingerea propunerii legislative, deoarece s-ar crea o confuzie structurală în relaţiile dintre partenerii sociali, şi a subliniat importanţa unei reglementări unitare, pe de-o parte pentru organizaţiile sindicale, iar pe de altă parte pentru organizaţiile patronale.

Domnul Alexandru Cordoş a salutat acest demers legislativ şi a felicitat iniţiatorul pentru elementele noi care se regăsesc în propunerea legislativă, fiind un moment oportun pentru adoptarea unei legi separate a sindicatelor. A precizat că modificarea şi completarea Codului muncii şi a Legii privind dialogul social nr.62/2011 trebuie să reprezinte priorităţi pentru toate entităţile implicate în acest proces, şi că susţine promovarea unui proiect separat al legii sindicatelor, care să respecte, atât normele internaţionale ale muncii, cât şi aspectele de tehnică legislativă.

Domnul Cristi Mihai a confirmat ideile expuse de antevorbitorii săi, anume că, propunerea legislativă aduce atingere dreptului la liberă asociere prin instituirea unor restricţii legate de numărul minim de membrii care pot constitui un sindicat, dar şi în ceea ce priveşte reprezentativitatea, care se poate realiza la nivel naţional, dar nu şi la nivel de unitate.

Domnul Sabin Rusu a precizat că este necesară modificarea Codului muncii şi a Legii privind dialogul social în actualul context legislativ, dar că nu susţine prezenta propunere legislativă, deoarece încalcă normele de tehnică legislativă, nu este în concordanţă cu celelalte acte normative în domeniu şi instituie discriminări în privinţa accesului într-o organizaţie sindicală. De asemenea, a propus iniţiatorului să nu mai susţină propunerea legsilativă şi chiar mai mult, să şi-o retragă fără a mai urma calea procedurii legislative de respingere.

Domnul Ioan Ghişe, după intervenţiile tuturor participanţilor la dezbatere şi luând act de opiniile vorbitorilor cu privire la Propunerea legislativă privind Legea sindicatelor, a reiterat ideea că va face toate demersurile pentru a-şi retrage iniţiativa legislativă din procesul de legiferare.

Domnul Alexandru Petru Frătean, în încheiere, a mulţumit tuturor participanţilor pentru punctele de vedere, opiniile şi consideraţiile pertinente făcute pe marginea Propunerii legislative privind Legea sindicatelor şi i-a asigurat pe toţi vorbitorii de disponibilitatea necondiţionată a domniei sale şi a Comisiei pentru muncă familie şi protecţie socială din Senat, atât pentru iniţierea şi susţinerea în continuare a unor dezbateri serioase pe această temă, cât şi pentru elaborarea unor reglementări clare cu privire la domeniul atât de important al dialogului social.