joi, 27 august 2015

RICHARD SORGE RASPUNDE
IN ATENTIA TUTUROR CELOR CARE NU AU CEVA MAI BUN DE FACUT DECAT SA PLECE URECHEA LA SCREMATURILE BASISTE
Doamnelor si domnilor,
Circula din nou, pe diferite site-uri, un pseudodocument fabricat in 2011, de un la fel de pseudoziarist, negru si pe din afara si in cerul gurii, care, pana in 2008 se visa un al doilea Zelea Codreanu, clamandu-si patriotismul pe langa defunctul senator Mihai Ungheanu, pentru ca, din 2009, din considerente pragmatice, sa devina sabia lui Basescu. Va reamintesc faptul ca am prezentat respectivul document, cu zgarieturi de pisica pe post de semnaturi, la CNR 2011. Asta ca sa intelegem cu totii cat de tare statea si sta SCMD in gatul Puterii. Care Putere s-a straduit cu cerul si pamantul sa desfiinteze sindicatul prin toate mijloacele, inclusiv acuzandu-i si improscandu-i cu toate mizeriile pe acei membri care s-au ilustrat prin tenacitate si curaj in lupta pentru drepturile tuturor. Aceasta este singura legatura dintre SCMD si servicii... Faptul ca au incercat in permanenta sa ne incalece sau sa ne distruga si n-au reusit, din considerente care le raman straine si astazi.
Reamintesc tuturor ca, pana in 2008 (apropo de zisa “Operatiune SINDICATUL” din … 2004), si eu as fi ras daca cineva mi-ar fi vorbit de un sindicat al militarilor. Ca documentele referitoare la existenta unor sindicate ale militarilor activi in statele UE, inclusiv celebra Recomandare a Consiliului Europei nr. 1572/2002, mi-au fost date de lideri ai sindicatelor revolutionarilor si ca tot acestia, prin juristii lor, ne-au ajutat sa invingem opozitia si filajul si sa inscriem SCMD.
La cresterea importantei SCMD, au contribuit substantial Traian Basescu si Emil Boc, prin toate incalcarile de Constitutie si iesirile isterice din media impotriva „nesimtitilor cu pensii nesimtite de 20 de milioane”. Am reusit pentru ca in intemeierea sindicatului, am aplicat, ca istoric, principiul lui Henric al IV-lea (Iti asiguri Tara apoi asediezi Capitala si-i dai o liturghie) impotriva principiului masonic prin care s-au infiintat la noi toate partidele si ONG-urile (Ai Capitala, ai Tara!). Am inceput intemeierea de filiale dinspre granite spre interior, primele fiind filialele 1 Calarasi, Botosani, Oradea si lasand Capitala de izbeliste, la mana serviciilor care ne-au infestat cu „acoperiti” si dirijati.
Afirm in fata lui Dumnezeu si al oamenilor ca daca nu era SCMD, mai traiau sub 10% din rezervisti astazi (si asa au murit peste 30.000, pentru ca s-a tras in ei nu cu gloante ci cu zeci de decizii de pensie). SCMD a stopat razboiul psihologic si mediatic declansat de basisti impotriva noastra, adunand sub acelasi steag, pentru prima data in istoria neamului, militari (in rezerva) din toate structurile (Armata, Interne, Servicii) si, in pasul doi, pe toti cei programati sa ne sfasie (pensionari civili, revolutionari, profesori, medici, ceferisti, mineri, profesori, functionari etc.), in cadrul CNSC (7-8 octombrie 2011). Ca masa impresionanta de vot, am negociat cu opozitia de atunci (USL), pentru drepturile tuturor, SCMD lansand termenii de „basism”, „basist” si „debasificare” ca actiune politica obligatorie, necesara salvarii Romaniei. Desi am atras atentia inca din 2011 ca USL este ultima speranta si ca esecul ar genera o tragedie de proportii, adica pierderea increderii romanilor in intreaga clasa politica si decimarea acesteia, am primit in schimb tergiversari in indeplinirea promisiunilor, tradari si „coabitarea cu Basescu”, inclusiv cooperarea cu trambitele, implantatii basisti in servicii si structurile de politie politica, impotriva noastra. In aceste conditii, din 2011 si pana astazi, SCMD si numai SCMD a reusit, acordand in acelasi timp sprijin tuturor categoriilor socio-profesionale, sa obtina atingerea tuturor obiectivelor propuse in favoarea rezervistilor privind cuantumul pensiilor, statutul acestora garantat prin lege ca pensii militare de stat si nelimitarea dreptului la munca. Este adevarat, nu am fi reusit daca, in final, nu i-am fi convins pe colegii nostri activi sa respinga etichetele si lozincile basiste referitoare la noi, sa-si inteleaga propriul interes si sa actioneze in aceeasi directie.
Era, de asemenea firesc, pentru ca suntem romani si asta e boala nationala, ca in caz de Victorie sa se intample ce s-a intamplat: 1) oportunistii si cei obisnuiti sa stea ca bivolul pe coada, lasandu-i pe altii sa se lupte pentru ei, vazandu-si sacii in caruta, sa ne paraseasca; 2) falosii de sprit, adica cei care au salvat Romania si omenirea intreaga, pe cand erau ei sefuti pe undeva, cei care se uita in oglinda, asteptandu-se sa-l vada pe Napoleon si nu vad nimic, decat, eventual, ceva cu mot, sa ne atace, asa cum fostii sugatori la Ceausescu au atacat, dupa executia acestuia, cu manie proletara... comunismul, sau fostii tucalari ai lui Basescu au devenit peste noapte iohannisti (pentru a-si atribui nu numai meritele altora ci si un alt caracter);
3) era tot normal ca slugile fidele lui Basescu, de teama eventualei pedepse pentru tot ceea ce dictatorul ne-a facut si a facut, sa ne atace.
Dar nu ne-am asteptat la revenirea in forta a isteriei din anii 2010-2012, cu reluarea tuturor laturilor pe care specialistii basisti din servicii le-au aruncat asupra noastra! In actualul context, cand avem si n-avem presedinte, avem si n-avem premier, avem si n-avem Parlament, avem si n-avem partide, Traian Basescu, avand de ales exclusiv intre Parnaie si Putere, incearca sa se intoarca prin mijloace disperate in fruntea statului. Si vede in SCMD, obstacolul greu de zdrobit de care s-a izbit in 2010-2012. Drept care, la toate laturile aruncate de „genialii” basisti constanti, asupra mea si a SCMD, nu le voi raspunde decat in felul urmator: „Domnilor, este inutil sa incercati sa faceti din rahat bici, adica sa-l transformati pe Basescu in salvatorul natiei, comparativ cu situatia din Grecia. A fost un tiran odios, patronand o clica de incompetenti, hoti, lacomi si tupeisti al caror loc este in puscarie. In ceea ce ma priveste, oricat ati incercat sa ma catalogati drept agent (in ordine cronologica) CIA, KGB/FSB, SRI, MI, DGIA etc. oricat veti adauga faptul ca am fost si MI 6, SDCE, MOVE sau KEOD, MOSAD, de ce nu SIE, SPP, STS etc. ca sunt martian sau ca i-am asasinat pe fratii Kennedy, oricat m-ati uri ca am reusit, in slujba si in interesul Tarii, ca militar, ceea ce nici unul dintre voi, nici macar nu indrazneste sa gandeasca, nu veti putea escamota realitatea de mai sus. Romania nu poate avea viitor daca Basescu si basistii nu vor fi pedepsiti! Si daca mancatorii de rahat basisti si trompetele lor nu vor fi pusi/e la locul cuvenit!
Dar daca nu este opera basistilor si ei sunt, ca de obicei, unelte? Daca opereaza temerea externa, ca SCMD ar putea infiinta un partid al societatii civile? Sau, daca este vorba despre supararea sefilor B’nai Brith? Care sefi au bunul obicei sa convoace generalii armatei romane la etajul VI al Camerei de Comert, prelucrandu-i ca, daca vor sa traiasca bine, sa renunte la contestarea Legii nr. 217/2015, admitand ca armata romana si Antonescu ar fi comis genocid peste genocid si holocaust in al II-lea razboi mondial? Iar daca respectivii sunt patrioti si rezista ii calca DNA-ul, inventandu-le fraude de milioane de euro! Orice e posibil intr-o tara ai carei locuitori, spalati pe creier de 35 de ani, indopati cu lozinci si etichete, avand drept modele televizate curve siliconate si gainari, lupta la greu impotriva propriilor interese!
Cat despre rusi, la intrebarea pe care o pun ca istoric, “Cui foloseste?”, raspunsurile ar fi: Basescu a distrus miscarea patriotica dintre Prut si Nistru, obligandu-l pe Iurie Rosca sa-l sprijine pe Voronin (contra 8 vagoane de vin), Basescu ne-a vaduvit de 4 miliarde euro/an, refuzand tranzitul gazului rusesc pe la noi (Proiectul SOUTH STREAM) si sustinand fantasma NABUCCO, Basescu l-a insultat inutil pe Putin, impiedicandu-ne sa avem un cuvant de spus in ceea ce priveste soarta teritoriilor romanesti (Maramuresul istoric, Muncaci, Ivano-Frankivsk, Herta, nordul Bucovinei si Basarabiei, Volhinia, Pocutia, sudul Basarabiei, Transnistria si „Marginea” adica u Craina dintre Bug si Nipru, totalizand aproape 200.000 de kmp) si a romanilor bastinasi care inca supravietuiesc acolo sub diverse nume (Volochi, Loscarini, Rumani, Moldoveni, Nistreni, etc.), Basescu le-a protejat fostilor tragatori de elita din 1989 afacerile, etc. Asadar, Basescu si apropiatii lui (un El si o Ea) ombilical legati de LUKOIL si ALRO Slatina sunt in fapt promotorii intereselor rusesti in Romania. Iar in tara in care hotii striga cu tupeu ... „Hotii!”, securistii tradatori – „Moarte securistilor!” si naimitii rusilor – „Kaghebistii!” este normal ca ultimii patrioti sa fie vestejiti in toate felurile. Pentru ca se mizeaza pe cunoasterea psihologiei colective, pe punerea botului de catre prostii fuduli la tot ceea ce-i depaseste, pe necunoasterea adevarului si neincrederea fireasca, bazata pe experienta ultimilor 25 de ani, in lideri, ale oamenilor cinstiti!
 In rest, le urez respectivilor anonimi, „acoperiti” sau nu, „Pofta buna!” si „S-auzim numai de bine”!
HONOR ET PATRIA! VAE VICTIS!
PRESEDINTELE S.C.M.D.

Col. (r.) dr. Mircea DOGARU

vineri, 21 august 2015

PROIECTUL LEGII SINDICATELOR
-         IN ATENTIA JURISTILOR DIN SCMD SI A SINDICATELOR PARTENERE DIN CADRUL C.N.S.C. –

Doamnelor si domnilor,
Dupa cum stiti, prin Legea nr. 62/2011, Traian Basescu si acolitii lui, deranjati de amplele manifestatii sindicale din 2010, au urmarit sa distruga miscarea sindicala in Romania. Nu numai ca au amestecat sindicatele cu patronatele si ONG-urile, dar, obligati sa recunoasca existenta sindicatelor anterior infiintate (prin Legea abrogata a sindicatelor), au gasit si solutia desfiintarii prin lege a acestora la prima modificare a actelor constitutive depuse la judecatorii. Pe scurt, au privit sindicatele in mentalul secolului XIX, exclusiv ca sindicate de fabrica, pe relatia angajator-angajat, intr-o tara in care nu mai exista fabrici. La orice modificare, de pilda cu ocazia modificarii conducerii prin alegeri, cand sindicatul prezinta modificarile la judecatorie, dosarul este trimis la Ministerul Muncii care sa constate ca ne mai existand relatia angajat-angajator, sindicatul nu mai corespunde legii, si, automat este radiat, eludandu-se si hotararea judecatoreasca, definitiva si irevocabila de infiintare si statutul acestuia. Este cazul nu numai al SCMD ci si al sindicatelor revolutionarilor (SRRD-1989 si Forta Romania), al Sindicatului vanatorilor sau al sindicatelor pensionarilor, grupate in Federatia Unirea. Este insa si cazul marilor centrale sindicale, ale caror milioane de membri sunt, astazi, someri, simpli disponibilizati sau zilieri pe meridianele planetei.
Anticipand manevra basista, sindicatul rezervistilor s-a inscris ca sindicat al disponibilizatilor din structurile militare, adica al celor care sunt apti de munca, au dreptul sa lucreze dar nu au unde, piata muncii din Romania neavand locuri pentru toti specialistii din domeniu, dupa modelul sindicatelor militarilor si politistilor activi (conform recomandarii 1572/2002 a Consiliului Europei) si al sindicatelor mercenarilor din Occident.
Doamnelor si domnilor,
Intr-o realitate numita Mileniul III si UE, principala sarcina a unui sindicat este sa gaseasca locuri de munca membrilor sai. Mai putin in Romania, unde guvernele le desfiinteaza nu le creeaza si mai mult in UE si in restul statelor planetei. Apoi sa-i apere pe membrii sai in relatia cu autoritatile din statele respective. Este cazul interventiei de succes, de anul trecut, a CNSC prin SCMD si Clubul UZP la Ambasada Mexicului si la organizatiile similare ale militarilor, politistilor si jurnalistilor din Mexic, in apararea reporterului free lancer Mircea TOPOLEANU, arestat pentru ca a filmat o manifestatie neautorizata de guvern la Ciudad de Mexico.
In fine, urmeaza datoria sindicatelor mai putin de a negocia, ci de a interveni prin autoritatea lor in relatia angajat-patron, aparand dreptul la salariu decent, conditii echitabile de munca si drepturile conexe ale angajatilor.
In acest spirit, CNSC a inclus ca obiectiv, inca din 8 octombrie 2011, Legea sindicatelor, in Platforma Civica, apoi in Contractul social semnat cu USL la 14 iulie 2012. Obiectiv permanent pentru sindicatele partenere din CNSC, Legea sindicatelor a fost argumentata ca necesitate, atat actualului Guvern, Parlament, cat si noului Presedinte al Romaniei, incepand cu adresa nr. 39/20.04.2015. Presedintelui i s-a raportat ca CNSC s-a adresat cu un Protest in 2012, Parlamentului Europei, tuturor guvernelor statelor membre ale UE si NATO si marilor centrale sindicale europene si internationale, Protest intitulat: “Romania: regimul antidemocratic si antipopular Basescu, urmareste subordonarea miscarii sindicale nationale”.
La ora actuala, urmare a angajamentelor asumate fata de noi, un grup de lucru al actualei majoritati parlamentare, elaboreaza un proiect al Legii sindicatelor. Luand legatura cu domnii in cauza, impreuna cu doamna Denisa POPOVICI (USSCPR) si domnii Dan HAZAPARU (FRDD), Gigel ANDRABULEA (SLPAB) si Ionel HRYNCZUK (SRDD-1989), le-am comunicat ca ne-am saturat de legi facute pe genunchi, de oameni care au in vedere propriile interese politice si nu realitatea, convenind ca, pe 2 septembrie, sa le punem la dispozitie viziunea CNSC in ceea ce priveste Legea sindicatelor.
Drept urmare, stimati colegi, va trimitem forma propusa de juristii nostri a Proiectului Legii sindicatelor, cu rugamintea ca, pana la 31 august a.c., sa ne transmiteti eventualele dvs. propuneri de imbunatatire.
Numai impreuna, prin efort comun, vom putea produce si sustine un Proiect de Lege a sindicatelor in interesul intregii societati civile reale si al natiunii romane, adaptat realitatii economice, sociale si politice a Romaniei mileniului III, ca stat membru al UE si NATO.
Cu multumiri anticipate,
Presedintele SCMD

Col.(r) dr. Mircea DOGARU

                                              Legea sindicatelor
Proiect

   CAP. I -  Dispoziţii generale

    ART. 1- (1) In conformitate cu prevederile art. 9, 40, 41 si 45 din Constitutia Romaniei si a Recomandarii Consiliului Europei nr. 1572/2002, sindicatele, denumite în continuare organizaţii sindicale, sunt constituite în scopul apărării drepturilor si libertatilor  prevăzute în legislaţia europeana si naţionala, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, in primul rand a dreptului la munca si a drepturilor conexe, dar și promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale categoriilor socio-profesionale pe care le reprezinta.
    (2) Organizaţiile sindicale sunt independente fata de autorităţile publice, de partidele politice şi de patronate. Acestea se pot constitui pe criterii profesionale, economice si/sau sociale.
    ART. 2 - (1) Persoanele apte de munca, încadrate sau nu, au dreptul sa constituie organizaţii sindicale şi sa adere la acestea. Persoanele care exercita potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare sau care cauta un loc de munca au dreptul, fără nici o ingradire sau autorizare prealabilă, sa adere la o organizaţie sindicala.
    (2) Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramura sau profesiune, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi.
    (3) Nici o persoana nu poate fi constransa sa facă sau sa nu facă parte, sa se retragă sau nu dintr-o organizaţie sindicala.
    (4) O persoana poate face parte în acelaşi timp numai dintr-o singura organizaţie sindicala.
    ART. 3 - Salariaţii minori, de la împlinirea vârstei de 16 ani, pot fi membri ai unei organizaţii sindicale, fără a fi necesară încuviinţarea prealabilă a reprezentanţilor lor legali.
    ART. 4 – (1) Persoanele care deţin funcţii de conducere, funcţii de demnitate publica, conform legii, magistraţii, personalul militar din Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Paza, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, precum şi din unităţile aflate în subordinea acestora nu pot constitui organizaţii sindicale.
 (2) Sindicatele constituite in cadrul structurilor Ministerului Afacerilor Interne si Ministerului Apararii Nationale nu pot interfera sub nicio forma in actul de comanda. Ele vor promova si sustine drepturile personalului referitoare la dotare, echipare, hranire, cazare, asigurare medicala, recuperare dupa efort, salarizare.
(3) In sindicatele constituite in unitatile militare se pot inscrie cu drepturi depline si urmasii militarilor decedati pe timpul indeplinirii misiunilor.
(4) Comandantii structurilor unde s-au constituit sindicate au obligatia de a pune la dispozitia acestora un spatiu corespunzator unde sa-si desfasoare activitatea in afara orelor de program.
   
 CAP. II - Constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor sindicale

    SECŢIUNEA 1 -  Statutele organizaţiilor sindicale
    ART. 5 - Constituirea, organizarea, funcţionarea, reorganizarea şi încetarea activităţii unei organizaţii sindicale se reglementează prin statutul adoptat de membrii săi, cu respectarea prezentei legi. In absenta unor prevederi statutare exprese cu privire la reorganizarea şi încetarea activităţii organizaţiei sindicale se vor aplica dispoziţiile de drept comun privind încetarea persoanelor juridice.
    ART. 6 - (1) Statutele organizaţiilor sindicale cuprind prevederi cel puţin cu privire la:
    a) scopul constituirii, denumirea şi sediul organizaţiei sindicale;
    b) modul în care se dobândeşte şi încetează calitatea de membru al organizaţiei sindicale;
    c) drepturile şi îndatoririle membrilor;
    d) modul de stabilire şi încasare a cotizatiei;
    e) organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere şi de revocare, durata mandatelor şi atribuţiile lor;
    f) condiţiile şi normele de deliberare pentru modificarea statutului şi de adoptare a hotărârilor;
    g) mărimea şi compunerea patrimoniului iniţial;
    h) divizarea, comasarea sau dizolvarea organizaţiei sindicale, transmiterea ori, după caz, lichidarea patrimoniului, cu specificarea ca bunurile date în folosinţa de către stat vor fi restituite acestuia.
    (2) Statutele nu pot sa conţină prevederi contrare Constituţiei şi legilor.
    ART. 7 - (1) Organizaţiile sindicale au dreptul de a-si elabora reglementări proprii, de a-si alege liber reprezentanţii, de a-si organiza gestiunea şi activitatea şi de a-si formula programe proprii de acţiune, cu respectarea legii.
    (2) Este interzisă autorităţilor publice şi patronatelor orice intervenţie de natura sa limiteze ori sa intrerupa exercitarea drepturilor prevăzute la alin. (1).

    SECŢIUNEA a 2-a: Conducerea organizaţiilor sindicale

    ART. 8 - Pot fi aleşi în organele de conducere membri ai organizaţiei sindicale care au capacitate de exerciţiu deplina, nu executa pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesiune de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii si nu detin functii de conducere in partide politice, parlament, guvern sau in administratia publica.
    ART. 9 - Membrilor organelor de conducere alese ale organizaţiilor sindicale li se asigura protecţia legii contra oricăror forme de condiţionare, constrângere sau limitare a exercitării funcţiilor lor.
    ART. 10 - (1) In timpul mandatului şi în termen de 2 ani de la încetarea mandatului, reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, in situatia in care sunt incadrati in munca, nu li se poate modifica sau desface contractul individual de munca pentru motive neimputabile lor, pe care legea le lasa la aprecierea celui care angajează, decât cu acordul scris al organului colectiv de conducere ales al organizaţiei sindicale.
    (2) Sunt interzise modificarea si/sau desfacerea contractelor individuale de munca, atât ale reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cat şi ale membrilor acestora, din initiativa angajatorului, pentru motive care privesc activitatea sindicala.
    (3) Sunt exceptaţi de la aplicarea prevederilor alin. (1) cei care au fost revocaţi din funcţiile sindicale de conducere deţinute pentru încălcarea prevederilor statutare sau legale.
    (4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplica în mod corespunzător şi raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici.
    ART. 11- (1) Pe perioada în care persoana aleasă în organul de conducere este salarizata de organizaţia sindicala contractul sau individual de munca sau, după caz, raportul de serviciu se suspenda, iar aceasta îşi păstrează funcţia şi locul de munca avute anterior, precum şi vechimea în munca, respectiv în specialitate sau în funcţia publica deţinuta, în condiţiile legii. Pe postul acesteia poate fi incadrata o alta persoana numai cu contract individual de munca pe durata determinata.
    (2) La revenirea în postul avut anterior persoanei aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) i se va asigura un salariu care nu poate fi mai mic decât cel ce putea fi obţinut în condiţii de continuitate în acel post.
    ART. 12 - Prin contractele colective de munca sau, după caz, prin acorduri privind raporturile de serviciu se pot stabili, în condiţiile legii, şi alte măsuri de protecţie în afară celor prevăzute la art. 10 alin. (1), (2) şi (4) şi la art. 11, pentru cei aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale.
    ART. 13 - Organul de conducere al organizaţiei sindicale are obligaţia de a tine o evidenta a numărului de membri, a încasărilor şi cheltuielilor de orice fel.

    SECŢIUNEA a 3-a:  Dobândirea personalităţii juridice

    ART. 14- (1) Pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţia sindicala, împuternicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului, prevăzut în procesul-verbal de constituire, trebuie sa depună o cerere de înscriere la judecătoria în a carei raza teritorială îşi are sediul aceasta.
    (2) La cererea de înscriere a organizaţiei sindicale se anexează originalul şi câte doua copii certificate de reprezentantul legal de pe următoarele acte:
    a) procesul-verbal de constituire a organizaţiei sindicale, semnat de cel puţin 15 membri fondatori;
    b) statutul organizaţiei sindicale;
    c) lista membrilor din organul de conducere al organizaţiei sindicale, cu menţionarea numelui, prenumelui, codului numeric personal, profesiunii şi domiciliului;
    d) procura autentică a împuternicitului special, data prin procesul-verbal de constituire prevăzut la lit. a).
    ART. 15 - (1) Judecătoria competenta, potrivit art. 14 alin. (1), la primirea cererii de înscriere este obligată ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea acesteia, sa examineze:
    a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 14 alin. (2);
    b) dacă actul constitutiv şi statutul organizaţiei sindicale sunt conforme prevederilor legale în vigoare.
    (2) In cazul în care constata ca cerinţele legale pentru constituirea organizaţiei sindicale nu sunt îndeplinite, preşedintele completului de judecata îl citeaza în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 14 alin. (1), căruia îl solicita, în scris, remedierea neregularităţilor constatate, în termen de cel mult 7 zile.
    (3) In cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanta va proceda la soluţionarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei sindicale.
    (4) Instanta pronunţa o hotărâre motivată de admitere sau de respingere a cererii.
    (5) Hotărârea judecătoriei se comunica semnatarului cererii de înscriere, în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare.
    ART. 16 - (1) Hotărârea judecătoriei este supusă numai recursului.
    (2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de recurs curge de la pronunţare.
    (3) Recursul se judeca cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori ai organizaţiei sindicale, în termen de 45 de zile. Instanta de recurs redactează decizia şi restituie dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunţare.
    ART. 17 - (1) Judecătoria este obligată sa ţină un registru special, în care se înscriu: denumirea şi sediul organizaţiei sindicale, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.
    (2) Înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de judecătorie.
    ART. 18 -  Organizaţia sindicala dobândeşte personalitate juridică de la data înscrierii în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) a hotărârii juecatoresti definitive de admitere a cererii.
    ART. 19 - Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care judecătoria certifica înscrierea, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse se restituie organizaţiei sindicale, iar al doilea exemplar al tututor actelor prevăzute la art. 14 alin. (2), în copii certificate de împuternicitul special şi vizate de judecătorie, se va păstra în arhiva acesteia.
    ART. 20 - (1) Organizaţia sindicala este obligată sa aducă la cunoştinţa judecătoriei unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de conducere.
    (2) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 14-19.
    (3) Judecătoria este obligată sa menţioneze în registrul special prevăzut la art. 17 alin. (1) modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale.

    SECŢIUNEA a 4-a: Patrimoniul organizaţiei sindicale

    ART. 21 - Bunurile mobile şi imobile din patrimoniul organizaţiilor sindicale pot fi folosite numai potrivit intereselor membrilor de sindicat, fără a putea fi împărţite între aceştia.
    ART. 22 - (1) Organizaţia sindicala poate dobândi, în condiţiile prevăzute de lege, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, orice fel de bunuri mobile şi imobile necesare realizării scopului pentru care este înfiinţată.
    (2) Unităţile în care sunt constituite organizaţii sindicale care au dobândit reprezentativitatea, în condiţiile legii, sunt obligate sa pună, cu titlu gratuit, la dispoziţia organizaţiilor sindicale, spaţiile corespunzătoare funcţionarii acestora şi sa asigure dotările necesare desfăşurării activităţii prevăzute de lege.
    (3) Pentru construirea de sedii proprii confederatiile şi federaţiile sindicale reprezentative pot primi, în condiţiile prevăzute de lege, în concesiune sau cu chirie, terenuri din proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale. Închirierea sau concesionarea se face prin act administrativ emis de autoritatea competenta.
    ART. 23 - Bunurile mobile şi imobile dobândite de către o organizaţie sindicala în condiţiile prevăzute de lege, necesare întrunirilor acesteia, bibliotecii sau cursurilor de pregătire şi perfecţionare a membrilor organizaţiilor sindicale, nu pot fi urmărite, cu excepţia celor necesare pentru plata datoriilor către stat.
    ART. 24 - Cotizaţia plătită de membrii organizaţiei sindicale, în cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, este deductibilă din baza de calcul a impozitului pe venit.
    ART. 25 - (1) Organizaţia sindicala poate, în condiţiile prevăzute de statut:
    a) sa sprijine material si juridic membrii săi în exercitarea profesiunii sau pentru gasirea unui loc de munca in conformitate cu nivelul de pregatire si experienta profesionala dobandit, pe teritoriul national sau al statelor membre ale Uniunii Europene
    b) sa constituie case de ajutor reciproc proprii;
    c) sa editeze şi sa tipareasca publicaţii proprii, în vederea creşterii nivelului de cunoaştere al membrilor săi şi pentru apărarea intereselor acestora;
    d) sa înfiinţeze şi sa administreze, în condiţiile legii, în interesul membrilor săi, unităţi de cultura, învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii profesionale si sindicale, unităţi economico-sociale, comerciale;
    e) sa constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi;
    f) sa organizeze şi sa sprijine material şi financiar activitatea sportiva în asociaţii şi în cluburi sportive, precum şi activităţi cultural-artistice.
    (2) In vederea realizării activităţilor prevăzute la alin. (1), sindicatele au dreptul, în condiţiile legii, la obţinerea de credite.
    ART. 26 - (1) Controlul activităţii financiare proprii a organizaţiilor sindicale, precum şi a unităţilor economico-sociale ale acestora se realizează prin comisia de cenzori care funcţionează potrivit statutului.
    (2) Controlul asupra activităţii economico-financiare desfăşurate de organizaţiile sindicale, precum şi asupra stabilirii şi virarii obligaţiilor fata de bugetul de stat se realizează de către organele administraţiei de stat competente, potrivit legii.

    SECŢIUNEA a 5-a: Atribuţiile organizaţiilor sindicale
    ART. 27 - In vederea realizării scopului pentru care sunt constituite, organizaţiile sindicale au dreptul sa folosească mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de soluţionare a litigiilor prin mediere, arbitraj sau conciliere, petiţia, protestul, mitingul, demonstratia şi greva, potrivit statutelor proprii şi în condiţiile prevăzute de lege.
    ART. 28 - (1) Organizaţiile sindicale apara drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia europeana si nationala a muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de munca şi contractele individuale de munca, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în fata instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.
    (2) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, fără a avea nevoie de un mandat expres din partea celor în cauza. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicala dacă cel în cauza se opune sau renunţa la judecata;
    (3) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de alin. (1) şi (2), organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă.

    ART. 29 - Organizaţiile sindicale pot adresa autorităţilor publice competente, potrivit art. 73 din Constituţie, propuneri de legiferare în domeniile de interes sindical.
    ART. 30 - (1) Angajatorii au obligaţia de a invita delegaţii aleşi ai organizaţiilor sindicale reprezentative sa participe în consiliile de administraţie la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.
    (2) In scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale sau sportive ale membrilor, organizaţiile sindicale reprezentative vor primi de la angajatori sau de la organizaţiile acestora informaţiile necesare pentru negocierea contractelor colectivesi/sau individuale de munca ori, după caz, pentru încheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, în condiţiile legii, precum şi cele privind constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor la locul de munca, protecţiei muncii şi utilităţilor sociale, asigurărilor şi protecţiei sociale.
    (3) Hotărârile consiliului de administraţie sau ale altor organe asimilate acestora, privitoare la probleme de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv, vor fi comunicate în scris organizaţiilor sindicale, în termen de 48 de ore de la data desfăşurării şedinţei.
    ART. 31 - Organizaţiile sindicale constituite prin asociere, potrivit art. 41 alin. (2) şi (3), la cererea organizaţiilor sindicale din compunerea lor, pot delega reprezentanţi care sa trateze cu conducerile administrative ale unităţilor sa le asiste sau sa le reprezinte interesele acestora în toate situaţiile.

    SECŢIUNEA a 6-a: Raporturile organizaţiilor sindicale cu membrii lor
    ART. 32 - Raporturile dintre organizaţiile sindicale şi membrii lor sunt reglementate prin prezenta lege şi prin statutele acestora.
    ART. 33 - (1) Membrii unei organizaţii sindicale au dreptul de a se retrage din organizaţia sindicala fără a avea obligaţia de a arata motivele.
    (2) Membrii care se retrag din organizaţia sindicala nu pot cere restituirea sumelor depuse drept cotizaţie sau a sumelor ori bunurilor donate.
    ART. 34 - (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora pot fi salarizaţi din fondurile organizaţiei sindicale sau în conformitate cu prevederile contractului colectiv de munca.
    (2) In funcţiile de specialitate care necesita o calificare superioară pot fi angajaţi şi salariaţi ai altor unităţi, urmând ca aceştia sa îşi desfăşoare activitatea în afară programului de munca, precum şi pensionari.
    (3) Persoanele încadrate potrivit alin. (2) pot cumula, în condiţiile prevăzute de lege, salariul si, după caz, pensia cu veniturile obţinute din activitatea prestată la organizaţia sindicala.
    ART. 35 - (1) Membrii aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale, cu exceptia celor din organizatiile sindicale constituite in structurile militare ale  Ministerului Afacerilor Interne si ale Ministerului Apararii Nationale,  care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activităţi sindicale, fără afectarea drepturilor salariale.
    (2) Numărul de zile cumulate pe an şi numărul celor care pot beneficia de acestea se stabilesc prin contractul colectiv si/sau individual de munca.

    CAP. III -  Reorganizarea şi dizolvarea organizaţiilor sindicale

    ART. 36 - Organizaţiile sindicale se pot dizolva prin hotărârea membrilor sau a delegaţilor acestora, adoptată conform statutelor proprii.
    ART. 37 - (1) In cazul dizolvării patrimoniul organizaţiei sindicale se împarte conform dispoziţiilor din statut sau, în lipsa unor astfel de prevederi, potrivit hotărârii adunării de dizolvare.
    (2) Dacă statutul nu prevede modul de distribuire a patrimoniului şi nici adunarea de dizolvare nu a luat o hotărâre în aceasta privinţa, tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti, sesizat de oricare membru al organizaţiei sindicale, hotărăşte asupra distribuirii patrimoniului, atribuindu-l unei organizaţii din care face parte sindicatul sau, dacă nu face parte din nici o organizaţie, unei alte organizaţii sindicale cu specific asemănător.
    ART. 38 - (1) In termen de 5 zile de la dizolvare, conducătorii organizaţiei sindicale dizolvate sau lichidatorii patrimoniului sunt obligaţi sa ceara instanţei judecătoreşti competente, care a operat înscrierea ei în registrul special ca persoana juridică, sa facă menţiunea dizolvării organizaţiei sindicale.
    (2) După împlinirea termenului de 5 zile orice persoana interesată din rândul membrilor organizaţiei sindicale poate sa ceara instanţei judecătoreşti competente efectuarea menţiunii prevăzute la alin. (1).
    (3) Aceasta menţiune se va face pe pagina şi la locul unde s-a făcut înscrierea în registrul special.
    ART. 39 - Organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziţie ale autorităţilor administraţiei publice sau ale patronatelor.
    ART. 40 - In cazul reorganizării unei organizaţii sindicale, hotărârile asupra patrimoniului se iau de către organele de conducere ale acesteia, dacă statutul nu prevede altfel.

    CAP. IV -  Forme de asociere a organizaţiilor sindicale

    ART. 41 - (1) Organizaţiile sindicale legal constituite se pot asocia după criteriul ramurii de activitate, al profesiunii, al interesului economic si social sau după criteriul teritorial.
    (2) Doua sau mai multe organizaţii sindicale constituite la nivelul unor unităţi diferite din aceeaşi ramura de activitate,  profesiune ori sfera de interes se pot asocia în vederea constituirii unei federaţii sindicale.
    (3) Doua sau mai multe federaţii sindicale din ramuri de activitate, profesiuni ori sfere de interes economic si social diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederatii sindicale.
    (4) Federaţiile sindicale şi confederatiile pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale.
    ART. 42 - (1) Federaţiile şi confederatiile constituite prin asociere, potrivit art. 41 alin. (2) şi (3), dobândesc personalitate juridică potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
    (2) In vederea dobândirii personalităţii juridice, împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei va depune la tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti în a cărui raza teritorială îşi are sediul o cerere pentru dobândirea personalităţii juridice, însoţită de următoarele acte:
    a) hotărârea de constituire a federaţiei sau confederaţiei;
    b) hotărârile organizaţiilor sindicale de a se asocia într-o federatie sau confederatie, semnate de reprezentanţii legali ai acestora;
    c) copii legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice, rămase definitive, ale organizaţiilor sindicale care se asociază;
    d) statutul federaţiei sau confederaţiei constituite;
    e) lista membrilor din organul de conducere, conţinând numele, prenumele, codul numeric personal şi funcţia;
     f) in conditiile de mai sus, confederatiile, federatiile si sindicatele pot constitui Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania (UGSR)
    ART. 43 - Uniunile sindicale teritoriale, constituite potrivit art. 41 alin. (4), dobândesc personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a confederatiilor sindicale care au hotărât constituirea acestora. In acest scop împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei va depune o cerere de dobândire a personalităţii juridice la tribunalul judeţean sau al municipiului Bucureşti în a cărui raza teritorială îşi are sediul uniunea, însoţită de hotărârea federaţiei sau a confederaţiei pentru constituirea uniunii, potrivit statutului, copiile certificate ale statutelor federaţiilor si/sau confederatiilor şi de copiile legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice, rămase definitive.
    ART. 44 - (1) Tribunalul competent prevăzut la art. 42 alin. (2) şi la art. 43, după caz, este obligat ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, sa examineze:
    a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 42 alin. (2) sau la art. 43, după caz;
    b) dacă actul constitutiv şi statutul organizaţiilor sindicale sunt conforme prevederilor legale în vigoare.
    (2) In cazul în care constata ca cerinţele legale pentru constituirea organizaţiilor sindicale nu sunt îndeplinite, preşedintele completului de judecata îl citeaza în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 42 alin. (2) şi la art. 43, căruia ii solicita, în scris, remedierea, în termen de cel mult 7 zile, a neregularităţilor constatate.
    (3) In cazul în care sunt întrunite cerinţele prevăzute la alin. (1), instanta va proceda la soluţionarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special.
    (4) Instanta pronunţa o hotărâre motivată de admitere sau respingere a cererii.
    (5) Hotărârea tribunalului se comunica semnatarului cererii de înscriere în registrul special, în termen de cel mult 5 zile de la pronunţare.
    ART. 45 - (1) Hotărârea tribunalului este supusă numai recursului.
    (2) Termenul de recurs este de 15 zile şi curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de recurs curge de la pronunţare.
    (3) Recursul se judeca, cu citarea împuternicitului special, în termen de 45 de zile. Instanta de recurs redactează decizia şi restituie dosarul tribunalului, în termen de 5 zile de la pronunţare.
    ART. 46 - (1) Tribunalele sunt obligate sa ţină un registru special, în care vor consemna: denumirea şi sediul organizaţiilor sindicale constituite prin asociere, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere.
    (2) Înscrierea în registrul special prevăzut la alin. (1) se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate de tribunal.
    ART. 47 - Organizaţia sindicala constituită prin asociere dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de admitere a cererii de înscriere în registrul special.
    ART. 48 - Originalul procesului-verbal de constituire şi al statutului, pe care tribunalul certifica înscrierea, împreună cu câte un exemplar al celorlalte acte depuse se restituie organizaţiei sindicale constituite prin asociere, iar al doilea exemplar al tuturor actelor prevăzute la art. 42 alin. (2) sau la art. 43, în copii certificate de împuternicitul special şi vizate de tribunal, se va păstra în arhiva acestuia.
    ART. 49 - (1) Organizaţia sindicala constituită prin asociere este obligată sa aducă la cunoştinţa tribunalului unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioara a statutului, precum şi orice schimbare în compunerea organului de conducere.
    (2) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispoziţiile art. 42-48.
    (3) Instanta este obligată sa menţioneze în registrul special modificările din statut, precum şi schimbările din compunerea organului de conducere al organizaţiei sindicale.
    ART. 50 -  Organizaţiile sindicale se pot afilia la organizaţii similare internaţionale.

    CAP. V -    Sancţiuni

    ART. 51 - Constituie contravenţii următoarele fapte şi se sancţionează astfel:
    a) încălcarea de către membrii aleşi în organul de conducere al organizaţiei sindicale a obligaţiei prevăzute la art. 38 alin. (1), cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei;
    b) încălcarea dispoziţiilor art. 30 alin. (1), cu amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei.
    ART. 52 - (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul împuternicit de ministrul muncii şi solidarităţii sociale.
    (2) Contravenţiilor prevăzute la <LLNK 12001     2130 302  51 72>art. 51 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin <LLNK 12002   180 10 201   0 18>Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare.
    ART. 53 - (1) Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 3.000 lei la 8.000 lei următoarele fapte:
    a) împiedicarea exerciţiului dreptului de libera organizare sau asociere sindicala, în scopurile şi în limitele prevăzute de prezenta lege;
    b) condiţionarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuţiilor funcţiei membrilor aleşi în organele de conducere ale organizaţiilor sindicale;
    c) furnizarea de date neconforme cu realitatea la dobândirea personalităţii juridice a organizaţiei sindicale, precum şi în timpul fiintarii acesteia.
    (2) Acţiunea penală este pusă în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, în conformitate cu dispoziţiile Codului de procedura penală, cu excepţia infracţiunii prevăzute la alin. (1) lit. c).

    CAP. VI -   Dispoziţii finale

    ART. 54 - Cererile şi actele de procedura ale organizaţiilor sindicale în fata instanţelor judecătoreşti sau actele de procedura întocmite pentru acestea sunt scutite de taxa de timbru.
    ART. 55 - In termen de 90 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, organizaţiile sindicale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi vor pune de acord statutele proprii cu prevederile acesteia.
    ART. 56 - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga <LLNK 11991    54 10 201   0 17>Legea nr. 62/2011 cu privire la dialogul social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
    Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din ……………………., cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

 PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR                     PREŞEDINTELE SENATULUI
     …………………………………………..                                 ……………………………..
                            

    Bucureşti, ………………...