Inteviu cu Maia Sandu

marți, 27 august 2013

Memorandum al societatii civile catre FMI si UE



-      Forta a Treia -

CONSILIUL NATIONAL AL SOCIETATII CIVILE (CNSC)

Alianta cetatenilor carora le pasa de Romania.   Interesul public, interesul tarii, este si interesul nostru.
Adresa postala  B-dul Poligrafiei, nr. 4, Sector 1, Bucuresti,  Cod 013705
Telefon  0736600961,  Fax  0213150929
Nr. 5/26.08.2013
Catre,
6.     ONG-urile si sindicatele afiliate Consiliului National al Societatii Civile (CNSC)

Subiect:           Memorandum catre FMI si UE
     

CNSC va informeaza despre sesizarea facuta Bordului FMI in vederea imbunatatirii avantajelor Romaniei in noul aranjament cu Fondul, aflat in faza de negociere.

Constatand ca problemele sesizate de noi, privind finantarea dezvoltyarii si crearea de locuri de munca sunt in acelasi timp si interesele membrilor organizatiilor dvs., CNSC invita organizatiile reprezentative ale societatii civile sa ni se alature.

Pentru redactarea memorandumului ce-l vom adresa institutiilor financiare internationale va rugam sa desemnati un specialist din organizatia dvs. pentru a colabora cu delegatul nostru, dl. prof. Constantinescu Ionel, tel 0742488321.

Asteptam o confirmare scrisa din partea organizatiei dvs. asupra actiunii propuse, pe adresa  secretariatului CNSC (Bd, Poligrafiei, nr. 4, Sector 1 Bucuresti, tel. 0736600961, e-mail platformacivica@gmail.com.)

Va prezentam in anexa:


  1. Documentul adresat reprezentantului FMI rezident in Romania (la 31.01.2013).
  2. Sinteza argumentelor de fundamentare a pozitiei pe care societatea civila din Romania o avanseaza catre FMI si UE.


Cu stima si multumiri,
Prof. dr. Mircea DOGARU

Grofii ne pregatesc "Octombrie Negru"



-In atentia tuturor celor care se mai considera romani-

Grofii vor cu disperare Ardealul! Pe masura ce se apropie centenarul Marii Uniri, isi pierd controlul, paranoia lor atingand cotele Apocalipsei pentru romani. Nu e vorba de unguri ci de grofi, care vor Ardealul ca acum o suta de ani, cand o mana de corcituri slavo-romane, tinand coada imbarligata ungureste (adica ungurizati prin "maghiarizare") tineau in servitute milioanele de romani neaosi dar si mii de tarani alogeni, unguri, secui, cehi, slovaci, sarbi, tigani, armeni, etc. 

Au obtinut cate ceva dupa 1990, cu complicitatea cozilor de topor romanesti. Au revendicat si obtinut zisele "composesorate", adica pamanturi ale statului pe care le foloseau contra serviciu militar, refuzate lor de "comunistii" Maria Tereza si Franz Joseph, in contextul trecerii statului austriac prin reforma, la armata moderna. Au revendicat si obtinut, si aici ticalosia lui Laszlo Tokes a fost fara margini, pamanturi ale statului, preluate de drept de Coroana Romaniei de la Coroana Habsburga in 1918, inventand tot felul de aberatii fara consistenta juridica, gen "Statusul romano-catolic".  
 Au revendicat si obtinut pamanturi pierdute de inaintasii lor la carti, confiscate de statul roman pentru neplata impozitelor si taxelor sau pentru ferocea colaborare cu nazistii germani, in calitate de criminali de razboi. Au revendicat si obtinut proprietati transferate prin reforma agrara de "comunistul" Ferdinand Intregitorul, nu numai taranilor romani ci si la peste 81.000 de familii declarate unguresti. Si asta in conditiile in care reforma s-a facut prin despagubire, magarii fiind platiti integral la valoarea reala in lei aur, inclusiv cei care au parasit Romania, revendicandu-si imaginare drepturi si pierzand in "Procesul optantilor".  Au falsificat, in sprijinul bisericilor lor, acte, inventand pretinse mosteniri si obtinand cu spaga, inclusiv politica, o neasteptata victorie. Si-au facut lobby printre alienatii Occidentului, inventandu-le false descendente "transilvane", cazul cel mai notoriu fiind al sotului sotiei sale asasinate, printul Charles. Ca palma data noua, ii discrimineaza pe romani in propria tara daca nu vorbesc ungureste si, cu un cinism fara margini, mintind ca este vorba despre "Libertate", au ridicat monumentul Hungariei Eterne (adica monumentul celor 13 provincii ale Ungariei Mari) la Arad, iar mai nou vor sa desfiinteze, la Oradea, monumentul lui Mihai Viteazul, nu ca sa repuna in Piata Unirii statuia lui Miklos Horthy calare, ci un monument al unui asa zis increstinator al transilvanenilor: ori "Sfantul Stefan", ori "Sfantul Ladislau". Dar nu le este destul!

Astazi, grofii traiesc euforia unei sanse unice - absurda si deloc necesara modificare a Constitutiei Romaniei in sensul acceptarii "regionalizarii" ca baza a destructurarii nationale. Dupa ce fumigenele patriotarde basiste, de acum doua saptamani, din zisa "secuime" (corect "Terra Olachorum et Siculorum") s-au stins, exponentul lor, Kelemen Hunor s-a asezat la masa tratativelor, insotit de o "ea" mixta si un "el" cu pretentii de ungur pur, desi nu exista asa ceva. Si a obtinut, de la varfurile politichiei romanesti lipsite de cultura istorica, de simt patriotic si de asumare a interesului national, nu numai sprijin tacit ci si sprijin logistic pentru manifestarile pe care le vor declansa dupa data de 12 septembrie. Asadar, pe banii nostri, ai cetatenilor Romaniei, incepand cu 12 septembrie, grofii vor grohai - "Autonomie", organizand crescendo manifestatii pentru destructurarea Romaniei, care vor atinge punctul culminant ca amploare in luna octombrie a.c.

Experienta aratandu-ne ca este inutil sa speram in limpezimea mintii si in dragostea de tara a decidentilor politici si a slugilor din fruntea serviciilor de informatii si contrainformatii (unii dintrei ei chiar fii de grofi), care de 23 de ani urmaresc, in scopul lichidarii morale sau chiar fizice, patriotii si nu tradatorii, se pune intrebarea ce avem de facut noi, Societatea civila? Asteptam pasivi distrugerea marelui vis al tuturor predecesorilor nostri, pentru care acestia au dat de-a lungul secolelor milioane de martiri? Scuipam pe amintirea lui Mihai Viteazul, a lui Horea "Rex Daciae", a "Craiului" Avram Iancu, a lui Vasile Goldis, a Reginei Maria sau a Maresalului? De dragul promisiunii a 30 de arginti "europeni", pe care-i vom accesa sau nu, ii vom lasa pe copiii copiilor nostri fara Tara? Astept raspunsul dvs. readucandu-va in memorie cuvintele prin care Mihai Viteazul, declansand atacul de la Selimbar, a deschis calea primei Uniri a Romaniei: "Cu noi e dreptul si dreptatea! Cu noi e cauza cea buna! Cu noi e Dumnezeu!"

Col. (r) dr. Mircea DOGARU
Presedintele SCMD

vineri, 23 august 2013

Miza uriasa a alegerilor de la Curtea Supremă: marile dosare de corupţie

Judecătoarea care a decis condamnarea lui Năstase mai vrea un mandat

Consiliul Superior al Magistraturii a finalizat procedura de înregistrare a candidaturilor pentru şefia Curţii Supreme. Potrivit unor surse, pentru funcţia de preşedinte s-a înscris Livia Stanciu, actualul preşedinte al instanţei supreme, cea care a a condus completul care a decis condamnarea lui Adrian Năstase. Pentru cele două funcţii de vicepreşedinte s-au înscris Aida Popa, Iulian Dragomir, Nela Petrişor şi Cristina Tarcea. Cele trei funcţii sunt extrem de importante pentru că cele mai mari dosare de corupţie se finalizează la completele de cinci judecători prezidate de preşedintele sau vicepreşedintele Curţii Supreme.
Până pe 9 septembrie, CSM va analiza şi va verifica documentele depuse de candidaţi. Pe 9 şi 10 septembrie secţia de judecători a CSM va decide dacă îi propune sau nu pe cei trei judecători pentru funcţiile vacante de la Curtea Supremă. Propunerile sunt trimise la preşedinte care emite decretele de numire. Preşedintele are dreptul să refuze numirea judecătorilor propuşi. 

Secţia de judecători care va audia candidaţii este compusă din Cristi Danileţ şi Marius Tudose de la Judecatorii, Monalisa Neagoe de la Tribunale, Alex Şerban, Horaţius Dumbrava şi Alina Ghica de la Curţi de Apel, Mircea Aron şi Adrian Bordea de la Curtea Supremă. La audieri va participa şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, care va avea un vot în cadrul procedurii.

Candidaţii vor fi fi audiaţi public la fel cum s-a întâmplat în cazul procurorilor. 

Livia Stanciu (foto) este preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 2010. Livia Stanciu a condus completul de cinci judecători care a hotărât condamnarea definitivă a lui Adrian Năstase la doi ani de închisoare cu executare. Livia Stanciu a condus şi completul care a decis condamnarea la 7 ani de închisoare a fostului senator PSD, Cătălin Voicu. Din 2010, activitatea Curţii Supreme a primit numai note pozitive în rapoartele europene pe Justiţie. 

În perioada 2004-2010, a activat ca judecător al ICCJ la Secţia Penală, pe care a şi condus-o intre 2007-2008. În perioada 1994-2004, a fost judecător la Tribunalul Galaţi şi la Curtea de Apel Galaţi. Timp de 14 ani, în perioada 1980 - 1994, Livia Stanciu a activat ca şi procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi. Vezi aici CV-ul preşedintelui ICCJ.
Livia Stanciu a prezidat completul de judecată care a decis cercetarea în libertate a doi şefi de servicii secrete şi a omului de afaceri Puiu Popoviciu. De asemenea, Stanciu a decis condamnarea primarului PDL de Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău.
Cine candidează pentru funcţiile de vicepreşedinte

De anul acesta Curtea Supremă va avea doi vicepreşedinţi. Pentru cele două funcţii s-au înscris Aida Popa, Iulian Dragomir, Nela Petrişor şi Cristina Tarcea. 

Judecătoarea Aida Popa candidează pentru un nou mandat de vicepreşedinte al Curţii Supreme. Aida Popa a condus completul de cinci judecători care a dispus condamnarea fostului ministru Decebal Traian Remeş la 7 ani de închisoare.
Aida Popa este şi cea care judecă recursul în dosarul Zambaccian, în care Adrian Năstase a fost condamnat pe fond la trei ani de închisoare cu suspendare. Aida Popa conduce şi completul de cinci judecători care judecă dosarul Poşta în care este inculpat fostul ministrul al Justiţiei, Tudor Chiuariu. 

Aida Popa a intrat în magistratură în 1989, ca judecător la Judecătoria Curtea de Argeş. Din 1990 activează în cadrul instanţelor din Bucureşti. A deţinut funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Apel Bucureşti în perioada 2000-2004, promovând apoi la Curtea Supremă, la secţia penală. Din 2010 este vicepreşedintele Curţii Supreme. În 2010 a candidat împotriva Liviei Stanciu pentru funcţia de preşedinte a Curţii Supreme.

"Iulică" de la Curte vrea să fie vicepreşedinte al Curţii Supreme

Contracandidatul Aidei Popa este Iulian Dragomir, judecător la secţia penală a Curţii Supreme. Potrivit CV-ului, a intrat în magistratură în 1991 la judecătoria Sector 3. A deţinut funcţiile de preşedinte al Judecătoriei Sector 3, vicepreşedinte al Tribunalului Bucureşti şi al Curţii de Apel Bucureşti. În perioada 2004-2006 a fost preşedinte al Oficiului Naţional pentru Spălarea Banilor. 

Numele lui Iulian Dragomir apare în dosarul Vioricăi Dinu, fosta judecătoare care a luat mită pentru a-l elibera pe Dinel Staicu. Procurorii notează, în rechizitoriu, că Viorica Dinu se lăuda în faţa intermediarilor spăgii că are acces şi la judecătorii de la Curtea Supremă şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea interveni pe lângă aceştia pentru a obţine soluţii favorabile. Unul dintre numele pomenite de judecătoarea Viorica Dinu este cel al judecătorului Iulian, căruia îi spunea „Iulică”.

În expunerea faptelor din rechizitoriu, procurorii nu l-au identificat pe judecătorul Iulian de la Curtea Supremă, însă în opisul cu probatoriul din dosar se menţionează o declaraţie a magistratului Iulian Dragomir, judecător la secţia penală a Curţii Supreme.

Ca reacţie la acest episod, judecătorul Iulian Dragomir a declarat că nu s-a mai întâlnit de foarte mulţi ani cu judecătoarea Viorica Dinu. 

Judecătorul Iulian Dragomir a fost interceptat de procurorii DIICOT în timp de îi solicita lui Sorin Blejnar, fostul şef al ANAF o întrevedere pentru o cunoştinţă a sa:

Judecător Iulian Dragomir, ICCJ: Am onoarea, excelenţă, să trăiţi, cu mare respect. Un minut cu un prieten al domniei voastre şi al naşului domniei voastre. Nu sunt prietenul naşului mai degrabă decât prietenul finului, pentru că suntem amândoi… unui naş comun al nostru.

Sorin Blejnar: Am înţeles, am înţeles.

Iulian Dragomir: Da, el e naşul nostru şi-n sufletul nostru. Prin Bucureşti, prin republica noastră sau prin alte…?

Sorin Blejnar: Sunt aici, sunt prin Bucureşti.

Iulian Dragomir: Vă trimit şi eu fata care manageriază acolo unde am fost la ziua Claudiei, că are o audienţă de-asta intempestiv acolo la ei, la locaţie. Şi nu ştiu cum să fac.

Sorin Blejnar: În 20 de minute să fie la mine.

Iulian Dragomir: La ora 2 ajunge. Este o doamnă. (…) Se numeşte doamna Albu. Doamna Albu Mariana se numeşte doamna care intră la cabinet la dumneavoastră.

Sorin Blejnar: Bine, bine.

Iulian Dragomir: Intră pe-acolo prin spate, pe lângă unde aveam şi noi sediul ministerului nostru?

Sorin Blejnar: Da.

Iulian Dragomir: Bine, excelenţă, cu respect. Vă pup. Am onoarea.

Iulian Dragomir a făcut parte din completul care a decis condamnarea lui Relu Fenechiu la cinci ani de închisoare cu executare. 

Cristina Tarcea este judecător la Curtea Supremă. Şi-a început activitatea în magistratură în 1990 la Judecătoria Sector 3. În perioada 2002-2003 a fost Secretar de Stat în cadrul Ministerului Justiţiei pe când ministru era Rodica Stănoiu. În perioada 1999 - 2000 a deţinut poziţia de agent guvernamental CEDO. 

Nela Petrişor este judecătoare la Curtea Supremă. În 2010 a mai candidat la funcţia de vicepreşedinte al instanţei supreme. Nela Petrişor este judecător la secţia Civilă a Curţii Supreme.
Sursa: www.gandul.info- 21.08.2013

duminică, 18 august 2013

LA MULTI ANI, SCMD!

Cu "sula" guvernului Boc in coaste, in anul 2009, cativa militari, in frunte cu Col. (r) Mircea Dogaru, au sesizat ca cele doua armate ale Romaniei (cea activa si cea de rezerva) sunt in pericol de moarte si ca, urgent, trebuie actionat astfel incat "marea muta" sa inceapa sa vorbeasca, sa comunice romanilor ca nu mai pot sta cu mainile in san si sa asiste cum o clasa politica nevolnica si corupta duce tara spre haos si pieire.

Asa a aparut SCMD. O mana de oameni la centru, o mana de oameni in judete, vizionari si sufletisti, cu dragoste de tara si de semenii lor, au demarat o munca de durata, istovitoare uneori, pentru a construi primul sindicat al militarilor. Si au reusit, numai in doi ani de zile, sa puna pe picioare unul dintre sindicatele independente si puternice ale Romaniei, sa-l faca cunoscut si respectat de opinia publica din tara si chiar din strainatate. Si asta, in conditiile in care clasa politica aflata atunci la Putere a declansat o operatiune de amploare, de reducere la tacere a tuturor sindicatelor, inclusiv modificand legislatia in acest scop.  Rand pe rand, romanii au vazut, neputinciosi, cum sindicate mari si ONG-uri au fost reduse la tacere, in mod samavolnic. 

Numai naivii ar putea crede ca SCMD a fost "tolerat" sau "neglijat", si lasat sa se dezvolte in pace, de catre cea mai corupta putere politica de dupa 1989. Am fost bombardati din toate pozitiile, au fost organizate numeroase incercari de destabilizare sau de preluare a SCMD, dar toate acestea au esuat rand pe rand. Puterea, in frunte cu chiar seful statului roman, a ramas descumpanita: nu a mai intalnit o asa rezistenta pana acum!...

Dupa repetate lovituri, planificate si concentrate astfel incat sa fie mortale, SCMD a rezistat si rezista inca, in mod miraculos. Puterea corupta, care manevreaza oameni si institutii ale statului cu DNA/PNA, ANI, CNSAS, Curtea Constitutionala, etc., a constatat ca liderii SCMD de la centru si din teritoriu nu pot fi santajati sau manipulati. Mafia transpartinica a inteles ca SCMD nu poate fi doborat dintr-o lovitura si atunci a inceput razboiul de lunga durata, de uzura. 

Pentru ca nici un partid, in care impostura si hotia fac legea, nu va dori vreodata un SCMD puternic, dimpotriva, ii va dori pieirea.

Inchei preluand un fragment dintr-un articol al vicepresedintelui SCMD, presedinte al Filialei SCMD Timisoara, Col. (r) Radu Aromanesei:

Ca perspectivă, cred că trebuie să strângem legăturile cu toate organizaţiile de rezervişti militari, să ducem acţiuni mai susţinute de explicare a faptului că scopul nostru nu se limitează doar la aspectele pecuniare ale existenţei, cât la faptul că încălcarea unui drept legal obţinut este inadmisibil într-o societate modernă, democratică, să încercăm să atragem sprijinul acelei părţi a establishment-ului politic care are nevoie de aliaţi pentru confruntările electorale ce vor veni, concomitent cu identificarea şi sancţionarea celor care, în ciuda unor aparenţe, ne sunt de fapt ostili.
            Toate acestea însă au nevoie de perseverenţa noastră, de puterea de a rezista loviturilor şi tentaţiei abandonului.
                                     „Oricare-ar fi sfărşitul luptei,
                                       Să stai luptând , căci eşti dator.

                                       Trăiesc acei ce vreau să lupte;
                                       Iar cei fricoşi se plâng şi mor.

                                 De-i vezi murind, să-i laşi să moară,
                                  Căci moartea e menirea lor.”         
                                               (George Coşbuc-Lupta vieţii)

Lt. Col. (r) Dumitru Rinciog 
d.rinciog@gmail.com