Stiri din campania pentru alegeri locale

Inteviu cu Maia Sandu

joi, 30 august 2012


Intrebari pe seama gestului senatorului Ioan Ghise

-         In atentia tuturor membrilor SCMD si a partenerilor din CNSC -

Are senatorul Ioan Ghise aprobare pentru manifestare la Palat?  - Nu!
Au avut revolutionarii din 1989 aprobare pentru manifestare la Palat?  - Nici ei!
Are senatorul Ioan Ghise dreptate? - Da!
Trebuia ca Parlamentul sa mearga pe Solutia Ghise? - Da!
Are senatorul Ioan Ghise curaj, pichetand zilnic, la orele 18.00, Palatul Cotroceni? -  Da!
Este manifestarea senatorului Ioan Ghise de un inalt civism? - Da!
Ar putea reaprinde scanteia, gestul senatorului Ioan Ghise? - Da!
A cerut Ioan Ghise ajutorul societatii civile? - Da!
Este senatorul Ioan Ghise membru USL? - Da!
Avem noi acord de colaborare cu USL? - Da!

   Care credeti ca ar fi, in aceste circumstante, obligatia noastra morala?
   Am pus aceste intrebari in baza dreptului la libera exprimare a opiniei, ultimul nedesfiintat de dictatura lui Basescu, n-am dat cu piatra! Fiecare procedeaza cum ii dicteaza onoarea, demnitatea, curajul si constiinta.                                Slugilor basesciene fara minte si fara bun simt, care fac 24 de ore din 24, elogiul loviturii de stat de tip bolsevic reusita de Traian Basescu, datorita complicitatilor externe, le atrag atentia ca orice incercare de a considera acest text un indemn la atacarea institutiilor statului de “drepti” se va solda din partea mea cu o plangere penala pentru calomnie, impotriva domniilor lor! In rest … nunta de piatra! Poate le vine unor comeseni de bun simt ideea sa lase in plata domnului mireasa si sa fure socrul mic! Garantat, noi nu vom da nimic pentru rascumparare!
   Jos comunismul! Jos demisul!

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

miercuri, 29 august 2012

BLAT, ROCK ŞI CĂPUŞE ÎN ROBĂ


Maria Diana Popescu, Agero

N.A.S.A declară că obiectele inexplicabile filmate de robotul Curiosity pe Marte, „reprezintă un moment istoric” pentru omenire. Ştiam eu că nu sîntem singuri în Univers! Roboţelul face o descoperire epocală: cele patru obiecte plutitoare reperate sînt pachetele goale de ţigări, în imponderabilitate, ale extratereştrilor. Adică o nouă mega-păcăleală americană, la fel cum avioanele lor invizibile ar fi o specie nedescoperită de vulturi sau farfurii zburătoare. Trucaje ieftine realizate într-un deşert. Altfel cum şi-ar justifica N.A.S.A existenţa. Se străduiesc ei să ne ţină cu capul în nori, însă pe Terra au loc evenimente pentru cărţile de istorie. Cu toate că la Chişinău s-au sudat canalele, convoiul oficial al Angelei Merkel a fost atacat cu un cocktail Molotov. Fraţii de peste Prut sînt mîniaţi şi în alertă pentru că peste Moldova şi România îşi întind din nou mîinile lacome Germania şi Rusia. Frau Merkel şi Ţarul Putin dau bice federalizării Moldovei, iar de bucurie, preşedintele României-mamă, suspendat de popor şi reinstalat de către emisarul Înaltei Porţi de la Washington, va dansa rock sau sîrba pe loc pe 1 septembrie. E nuntă în cartier, la Palatul Snagov! Eba, cu succesurile ei, se mărită, iar formaţia Voltaj le va cînta mesenilor: „Lume... lume!”
Doamne, în ce hal a ajuns România! O groază de bani daţi pe referendum, economia la pămînt, visteria goală. Euro i-a bulversat pe români, creşteri de preţuri pe măsura creşterii preţului carburanţilor, promisiuni populiste de reîntregire a salariilor şi pensiilor, dar procentele nu se regăsesc în buzunarele noastre, Parlamentul e copărtaş la mega-hoţia votului, băntîndu-şi joc de cei peste opt milioane de cetăţeni dornici să scape de preşedintele suspendat a doua oară, care, odată reîntors la Cotroceni va dezlănţui cele mai crunte represalii împotriva poporului, pentru că a îndrăznit să-i dea cu flit. Ce-ar fi dacă s-ar face un referendum pe tema desfiinţării Parlamentului leneş şi dezinteresat de soarta românilor? Pariez că s-ar obţine rezultate surprinzătoare cu privire feţele politicienilor şmecheri şi corupţi, aceleaşi feţe pe care le tot votăm de 22 de ani. Iată de ce a fost împuşcat Ceauşescu! Băieţii deştepţi se grăbeau să jefuiască ţara, iar Occidentul să arunce gunoaiele în ograda românilor. După lovitura de stat, guvernele toate au distrus economia ţării, în timp ce poporului îi era distrasă atenţia cu şouri (sic) păcătoase, cu moluri şi sex, cu marcheturi şi cu chiloţii aşa-ziselor vedete în presă, cu manele şi fetiţe siliconate. Aştept o lege care să pedepsească penal cumnaţii, verişorii, mătuşile, ginerii, nurorile, cumetrii, fiii, fiicele, nepoţii miniştrilor, senatorilor şi ai altor factori de putere, parteneri de fraude cu interlopii, care au „moştenit cu forţa” patrimoniul realizat pe timpul lui Ceauşescu pentru Ţară. Au făcut din el alte grămezi de bani şi o boieresc conform îndemnului „să trăiţi bine”. Justiţia, o casă părăsită, a aciuat şi solidarizat împotriva valorilor morale, împotriva statului de drept, căpuşe în robă care în complicitate cu grupurile de infractori şi cu oamenii politici vînd şi cumpără, la fel ca în bazare, tot felul de sentinţe şi hotărîri, apărînd pe jefuitorii patrimoniului naţional. Haosul din societatea românească este generat de corupţia din instituţiile statului. „Bani, sex, maşini, avere”, astea sînt reperele la care se raportează” şi pe care le transmit mulţi dintre deţinătorii vremelnici ai „puterii”, conectaţi la conductele de bani murdari. Şantaj, şpagă şi justiţie la comandă. Cu dispreţ evident faţă de lege şi de valorile româneşti, oamenii Puterii sînt autorii distrugerii României. Că au avut de executat un ordin, că au avut de intermediat un blat între ei şi infractorii mondiali, sînt „făptaşii” asasinatului economic. Ei au sărăcit şi înfometat poporul timp de 22 de ani. Cum zidul de la Târgovişte e prea mic pentru aceste armate de hoţi, munca silnică pe viaţă pentru reconstruirea României şi confiscarea bunurilor obţinute fraudulos, ar prinde bine viitorului naţiunii.
După atîta război politic, pensiile, salariile şi nivelul de trai nu vor fi la fel ca în Uniune. Cu alte cuvinte, poporul va fi hrănit gratuit cu răbdări prăjite, adică hoţia de stat rămîne stăpînă pe ceea ce a mai rămas din trupul economic al ţării. În urmă cu vreo trei secole şi jumătate, filosoful Descartes, nu prea iubit în zilele noastre, de parcă el ar fi, şi nu capitaliştii americanii, la originea răului în lume, afirma că, e mai bine să ne schimbăm dorinţele, decît ordinea lumii - cîndva, înfloritoare, prosperă, ordonată, împăcată cu sine şi cu Dumnezeu, azi, o stepă sălbatică.

Maria Diana Popescu, Agero

miercuri, 22 august 2012

Cine este Aspazia Cojocaru


O anchetă a jurnaliştilor de la Cotidianul, publicată în 2008, releva faptul că Aspazia Cojocaru,  judecatoare a Curţii Constitutionale, cea care al cărei vot a asigurat cvorumul deciziei de invalidare a referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, a fost implicată, alături de câteva rude ale sale, într-o reţea de falsificare a examenelor de admitere susţinute la Facultatea de Drept din Bucureşti

Judecatoarea Aspazia Cojocaru, soţul său, Pavel, un unchi şi o mătuşă de-a sa apar, alături de alţi inculpaţi, pe rolul unui dosar penal vechi de aproape 40 de ani, soldat cu condamnări de până la 13 ani de închisoare şi cu amenzi considerabile.

Ce este cu adevărat surprinzător este că, în pofida gravităţii faptelor şi a sentinţelor mari pronunţate, condamnaţii au beneficiat de graţiere din partea lui Nicolae Ceauşescu, se pare la intervenţia unui general de Securitate, ruda unuia dintre condamnaţi.

În dosarul, aflat în arhiva Tribunalului Bucureşti, se arată că, din 1969 până în 1975, un unchi al Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor - conferenţiar la Facultatea de Drept din Bucureşti şi secretar al comisiei de admitere, a instituit un sistem prin care, în schimbul unor taxe consistente, garanta admiterea la Drept, cu toate că în acea perioadă pe un loc concurau câteva zeci de candidaţi

Schema de funcţionare profita de faptul că examenul de admitere se întindea pe mai multe zile, conţinând atât probe scrise, cât şi orale. Până la corectare, lucrările scrise erau depozitate într-un fişet la care aveau acces numai membri comisiei de admitere a unităţii de învăţământ.
În acelaşi fişet se aflau şi ştampilele care garantau autenticitatea lucrărilor, şi foile tipizate pe care se desfăşura concursul de admitere. 

Unchiul Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, a fost secretarul comisiei de admitere la Facultatea de Drept din Bucureşti din 1969 până în 1975. În tot acest interval, în timpul sesiunilor de admitere, el sustrăgea lucrările predate în sălile de concurs de către cei care onoraseră gestul cu o şpagă consistentă, înlocuindu-le cu altele, mai valoroase, completate în afara concursului. 
Accesul la foile tipizate şi la ştampilele oficiale, asigurau aspectul comparabil cu toate celelalte lucrări din concurs. 

Din sentinta aflată în arhiva Tribunalului Bucureşti rezultă că atât soţul Aspaziei Cojocaru, Pavel Cojocaru, cât şi o mătuşă de-ale ei, Aspazia Haiduc, au avut rolul de interfaţă între Vasile Fodor, cel care substituia lucrările, şi candidaţii care plăteau obţinerea unei note care le garanta succesul la admitere. 

Schema a fost descoperită în iulie 1975, în momentul în care alţi profesori din cadrul facultăţii au sesizat faptul că un candidat figura pe lista rezultatelor la proba scrisă de istorie cu două note diferite. Motivul? Vasile Fodor uitase să înlocuiască lucrarea originală cu cea realizată în afara concursului. Chemat la rectorat, unde îl aştepta şi Militia, candidatul ghinionist a recunoscut că evaziunea concursului se petrecuse cu ajutorul conferenţiarului Vasile Fodor.

Procurorii care au cercetat cazul au descoperit că fraudarea admiterii la Drept avea o istorie de şase ani. Ei au descoperit că Vasile Fodor îşi favorizase familia. Şi actuala apărătoare a dreptului constituţional, Aspazia Cojocaru, l-a ajutat din plin: "Fodor Elena, nepoata lui Fodor Vasile, a promovat examenul de admitere in sesiunea 1972. (...) In ajunul concursului de admitere, inculpatul i-a spus sa inmineze lucrarea la socialism stiintific profesorului care va fi in sala. A respectat indicatia data procedind astfel, spre deosebire de ceilalti candidati, care puneau lucrarile pe catedra. (...) A doua zi, unchiul sau i-a dat un formular tipizat ?proba de concurs?, sfatuind-o sa intocmeasca o noua lucrare, pe care a facut-o cu ajutorul surorii sale, Cojocaru Aspazia, si in care a scris in plus 2-3 definitii pe care nu le scrisese in lucrarea data in sala de concurs", se arată în sentinţa tribunalului. 

În aceeaşi sentinţă se precizează şi faptul că soţul actualei judecătoare de la Curtea Constituţională a atestat fapta acesteia: "Cojocaru Pavel confirmă împrejurarea substituirii unei lucrări scrise în afara concursului, pentru Fodor Elena, împrejurare cunoscută de el întrucât soţia sa este persoana care a ajutat-o pe candidată să întocmească lucrarea din afara concursului".

Ce se mai poate comenta, după o atât de elocventă demonstraţie de lipsă de etică şi de morală, tocmai din partea celor care ar fi trebuit să se asigure că împart dreptatea în societatea românească... Nimic, doar că acum e clar de ce îi este teamă Aspaziei Cojocaru de închisoare, pentru că a fost atât de aproape de ea, şi poate nu pentru singura dată când morala nu a împiedicat-o să treacă de cealaltă parte a legii.

marți, 21 august 2012

Scrisoare catre Curtea Constitutionala


   FUNDAŢIA ROMÂNĂ DE DEMOCRAŢIE PRIN DREPT
Calea Victoriei 32-34, sector 1, Bucuresti
tel./fax: 021 316 08 96; mobil: 0758 250 054/ 0728 289 057



            Domnului AUGUSTIN ZEGREAN
            Preşedintele Curţii Constituţionale a României

20 august 2012 București

            Stimate Domnule Preşedinte,

            Subscrisele și semnatarii prezentului document:
1.     FUNDAȚIA ROMÂNĂ DE DEMOCRAȚIE PRIN DREPT
2.     CENTRUL PENTRU RESURSE JURIDICE
3.     CONSILIUL NAȚIONAL AL SOCIETĂȚII CIVILE

            Reprezentând organizaţii non-guvernamentale, membre ale societății civile din România, în calitate de AMICUS CURIAE, avem onoarea să vă adresăm punctul de vedere menţionat în cele ce urmează, cu rugămintea de a-l avea în vedere la pronunţarea deciziei Curţii Constituţionale asupra validării referendumului care a avut loc în 29 iulie 2012, privind demiterea Preşedintelui României.
            Astfel, din analiza legislaţiei pertinente în cauza, și în urma dezbaterilor reuniunii organizaţiilor neguvernamentale menţionate, au rezultat următoarele:
1.     Decizia Curții Constituţionale asupra valabilităţii referendumului, nu poate fi luată decât cu majoritate de două treimi.
Textul art. 47 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcţionarea Curţii Constituţionale nu comportă nici un fel de interpretare : “plenul Curţii decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului”. Dacă textul ar fi vorbit de validarea cu două treimi a referendumului s-ar fi putut, probabil, discuta de o invalidare cu majoritate simplă, dar în acest capitol, textul este fără echivoc.
Dacă nu se întruneşte majoritatea de două treimi asupra valabilităţii referendumului, urmează a se pronunţa Parlamentul României.
2.     În conformitate cu art. 5 din Legea nr. 3/ 2000, Referendumul este valabil dacă la acesta participă jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Legea 3/2000 privind organizarea și desfăşurarea referendumului nu defineşte noţiunea de liste electorale permanente. Această noţiune este definită în art. 26 alin. 2) din Legea 35/2008 privind alegerile pentru Camera Deputaţilor şi a Senatului: listele electorale permanente…cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care au fost întocmite.
Aşadar, numai cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în localităţile de pe teritoriul României formează listele electorale permanente. Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate nu pot figura decât pe listele electorale suplimentare care nu intra în calculul necesar validării referendumului.
O definiţie identică a listelor electorale permanente este dată de Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.
Aceeaşi concepţie privind listele electorale permanente, listele electorale suplimentare și dreptul de vot al persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate o regăsim în Directiva nr. 80/1996 a Consiliului European, precum și în legislaţia majorității statelor membre ale Uniunii Europene. De asemenea, în acelaşi sens este și practica Autorității Electorale Permanente, aşa cum rezultă din procesele verbale expuse pe site-ul acestei instituţii,  care este în acord cu documentele menţionate: nici un cetățean român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate nu figurează în statistica  listelor electorale permanente.
3.     Ne exprimăm aprecierea deosebită privind înţelepciunea Plenului Curții care a înţeles că noţiunea de liste electorale permanente  cuprinde pe toţi cetăţenii români cu domiciliul  în țară, având drept de vot la data de 29 iulie 2012, lăsând Guvernului timpul necesar prezentării unei situaţii actualizate  la această dată.
            Conform standardelor internaționale stabilite de Comisia de la Veneția și Codul de bună conduită în materie electorală, listele electorale permanente privesc persoanele care domiciliază în țară, iar listele suplimentare sunt cele referitoare la ”persoanele care și-au schimbat domiciliul sau care au împlinit vârsta legală privind exercitarea dreptului de vot, de la publicarea definitivă a listelor” (Art. 1.2.VI.)
            Astfel orice interpretare a listelor electorale permanente altele decât cele date de Legea 35/2008 în art. 26 sau de Legea 370/2004 art. 7 ar însemna din partea Curții un act de legiferare pozitivă inadmisibilă în cadrul unei proceduri de control de legalitate.
            În conformitate cu reglementările juridice internaționale privind dreptul democratic al cetățenilor de a decide prin vot, reglementări care precizează expres că o eroare a administrației publice nu poate anula valoarea votului și, având în vedere spiritul nu doar litera legii, apreciem că preponderența deciziei trebuie să fie dată de legitimitatea indubitabilă a opțiunii majoritare, la referendumul din 29 iulie 2012.
În acest sens, învederăm Curții Constituționale, că  referendumul cât și alegerea Parlamentului României reprezintă exprimarea voinței suverane a poporului român, prevăzute fiind amândouă, în Art. 2 alin. 1, din Constituția României. Parlamentul României, aflat în funcție, a fost ales de un număr de 7 238 871 de alegători, număr mai mic decât cel al votanților care și-au exprimat opțiunea, în mod democratic, la referendumul din 29 iulie 2012.
Raportat la obiectul cauzei aflat în dezbatere și soluționare, văzând decizia Curții din data de 02.08.2012, precum și punctele de vedere exprimate privind valabilitatea datelor utilizate la calculul cvorumului, considerăm că în cazul în care datele furnizate de către Guvern prin actualizarea situației din listele electorale permanente până la data de 10.07.2012, cu privire la cetățenii români care trebuie legal incluși pe aceste liste, se vor aplica chiar dacă operațiunea de actualizare a acestora a fost realizată ulterior, în vederea verificării legalității referendumului. Curtea nu poate sancționa electoratul pentru culpa administrației în procesul de organizare al referendumului pentru că aceasta ar contraveni drepturilor și libertăților omului, statuate în tratate și convenții internaționale, la care România este parte. În acest context se impune aplicarea Art. 20 din Constituția României, înlăturându-se acele norme din legislația internă care afectează legalitatea și eficacitatea dreptului de vot. 
Faptul că au fost identificate persoane care la data de 10.07.2012, nu puteau fi prezente pe listele electorale permanente, pentru diferite motive: deces, pierderea cetățeniei, etc., demonstrează că listele electorale permanente nu au fost actualizate de autoritățile administrației publice.
Astfel demersul legitim al Curții de a cere datele reale actualizate, la data de referință prevăzută de calendarul stabilit de Legea 3/2000, trebuie să aibă finalitatea analizei votului exprimat și publicat de Biroul Electoral Central în Procesul Verbal Centralizator în raport de numărul real al cetățenilor care trebuiau să se afle pe listele electorale la data scrutinului din 29 iulie 2012.
            Având în vedere cele de mai sus, considerăm că avem legitimitatea să vă rugam să hotărâţi, în conformitate cu înaltele responsabilități încredinţate potrivit legii, în vederea apărării Constituţiei, a statului de drept, a democraţiei pluraliste și a drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului, inclusiv a dreptului la alegeri libere.


Dan HAZAPARU,
Președinte Fundația Română de Democrație prin Drept

miercuri, 1 august 2012


Catre:
CURTEA CONSTITUTIONALA A ROMANIEI

In atentia:            Domnului presedinte Augustin ZEGREAN


In calitate de aparator al democratiei constitutionale si al statului de drept, decurgand din obligatia impusa militarilor de Art. 118, al. 1 din Constitutia Romaniei, invocand drepturile legitime ale cetatenilor la corecta informare, reprezentare si legitimare a actului electoral, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) solicita Curtii Constitutionale amanarea pronuntarii in privinta Referendumului  din 29 iulie a.c. pentru demiterea presedintelui suspendat, pana la solutionarea tuturor aspectelor legate de numarul real al cetatenilor Romaniei, cu drept de vot, la aceasta data. Prin urmare si la realitatea cifrica a pragului impus, in mod absurd si antieuropean!

In cazul in care cererea noastra legitima nu va fi luata in consideratie, ii vom chema pe toti partenerii nostri din cadrul Consiliului National al Societatii Civile, pe toti cetatenii onesti si patrioti ai Romaniei, care au alcatuit esantionul de 7,4  milioane de votanti ai demiterii presedintelui Basescu, la nesupunere civica prin boicotarea alegerilor generale din acest an.


Honor et Patria! Vae victis!


PRESEDINTE,
Col. (r) Mircea DOGARU

VICEPRESEDINTE,
Col. (r) Valeriu PRICINA